”În pofida reformelor semnificative atăt pe parte de cheltuieli, cât și pe partea de venituri, ceea ce înseamnă și introducerea TVA, odată cu scăderea încasăilor, dificitele publice se diminuează lent”, a spus Lagarde la o conferință de presă la Dubai. În opinia ei, acest lucru a antrenat o creștere puternică a datoriei publice, de la 13% din PIB în 2013, la 33% în 2018.

Șefa FMI susține că incertitudinile care planează asupra perspectivelor de creștere a exportatorilor de petrol s-a tradus, de asemenea, printr-o accelerare, în anumite țări, a tranziției spre energii regenerabile, în concordanță cu recomandările acordului de la Paris privind schimbările climatice.

Exemple de urmat

Un punct nevralgic îl constituie însă Orientul Mijlociu, unde deficitul de credibilitate se menține la cote ridicate. În acest context, el a atras atenția în legătură cu tentația anumitor guverne de a favoriza proiecte exagerat de ambițioase, în detrimentul investițiilor în resurse umane și potențial productiv. Arabia Saudită, spre exemplu, a dat undă verde unor mega-proiecte, printre care NEOM, o zonă economică, are nevoie de 500 miliarde de dolari.

Citește și Norvegia are probleme. Producția de petrol a scăzut

Lagarde estimează că merită urmat exemplul altor țări bogate în resurse naturale, precum Chile sau Norvegia, care aplică reguli bugetare comune pentru a proteja prioritățile lor politice, cum ar fi cheltuielile sociale, volatilitatea prețurilor la materii prime.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.