Europa de Est efectuează cea mai puternică mişcare de până acum pentru a-şi asigura un loc în conducerea superioară a BCE (Banca Centrală Europeană). Candidaţi din Estonia, Letonia şi Croaţia sunt în cursă pentru a-i succeda vicepreşedintelui Luis de Guindos, al cărui mandat se încheie în mai. Chiar dacă vor pierde, alte trei din cele şase locuri ale Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene vor fi disponibile până la finalul lui 2027.

Există argumente puternice pentru numirea cuiva din regiune. Aderarea Bulgariei la zona euro de la 1 ianuarie înseamnă că o treime din cele 21 de state membre care au adoptat moneda unică europeană provin din Estul fost comunist, o pondere care garantează o voce mai puternică în cel mai influent organism de luare a deciziilor din cadrul BCE.

Dar drumul va fi dificil. Europa Occidentală îşi menţine importanţa economică mult mai mare, iar imposibilitatea de a sprijini un candidat comun ar putea spori divergenţele. În plus, în locul lui Luis de Guindos candidează doi politicieni de top: Olli Rehn, şeful Băncii Centrale a Finlandei şi fost comisar european, precum şi portughezul Mario Centeno.

Mutare la două decenii după prima extindere a zonei euro spre Est

Chiar şi aşa, la aproape două decenii după prima extindere a zonei euro spre Est, sprijinul creşte pentru o reprezentare mai amplă la Frankfurt (sediul Băncii Centrale Europene). Aceasta ar însemna adăugarea unui nou strat unor calcule delicate, care în mod obişnuit guvernează selectarea liderilor BC, obiectivul fiind de a exista un echilibru între statele mai mari şi mai mici, egalitatea de gen şi opinii diferite privind politica monetară.

"Fiecare ţară are acelaşi vot în Consiliul guvernatorilor, deci are sens să credem că există necesitatea unui echilibru pentru poziţiile de top din BCE. În acest context, ar fi bine să avem pe cineva din Europa de Est", a apreciat Atanas Pekanov, economist la Institutul Wifo din Viena, fost vicepremier al Bulgariei .

Realizarea acestui obiectiv ar fi un nou pas în procesul integrării care a început cu colapsul comunismului şi s-a amplificat după ce Uniunea Europeană a început să includă noi state membre începând din 2004. Trei ani mai târziu, Slovenia a adoptat euro, fiind apoi urmată de Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Croaţia şi Bulgaria.

Ar fi, de asemenea, o recunoaştere a recentei bravuri economice, mai impresionantă în contextul proximităţii de războiul Rusiei în Ucraina.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.