Piața monetară interbancară din România continuă să reflecte o volatilitate moderată în condițiile în care ratele ROBID și ROBOR au înregistrat scăderi ușoare față de ziua precedentă, iar costurile de finanțare rămân ridicate pe termen mediu și lung. Între timp, Banca Națională a României menține dobânda-cheie la 6,50%, în timp ce statul român continuă să se împrumute la randamente ridicate, peste 8% pentru scadențele lungi.

Ratele ROBOR și ROBID: scăderi marginale

La data de 14 mai 2025, indicii ROBOR pe termen scurt și mediu au coborât ușor. ROBOR la 3 luni, indicator de referință pentru multe credite de consum și ipotecare, a fost cotat la 7,20%, în scădere față de 7,20% în ziua anterioară, în timp ce ROBOR la 12 luni a scăzut la 7,41%, de la 7,42%. Și ratele ROBID (pentru depozite atrase) s-au ajustat în jos, ROBID la o lună fiind de 6,71% comparativ cu 6,74% în 13 mai.

Aceste mișcări semnalează o ușoară relaxare a presiunilor din piața interbancară, deși diferențele față de dobânda-cheie a BNR rămân semnificative, mai ales pe scadențele de peste trei luni.

IRCC trimestrial rămâne la 5,55%

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), folosit în prezent pentru noile credite în lei, a fost publicat pentru primul trimestru din 2025 la 5,55%. Acesta continuă să fie mai redus decât ROBOR, ceea ce înseamnă că pentru populație, creditele noi acordate cu IRCC sunt, în teorie, mai puțin costisitoare decât cele vechi cu ROBOR.

Piața monetară: volum în creștere în luna mai

În data de 13 mai, volumul mediu zilnic al depozitelor în lei tranzacționate pe piața interbancară a fost de 5,7 miliarde lei, cu o rată medie de 6,40%. Comparativ, în luna aprilie, volumul a fost de doar 1 miliard lei, cu dobânzi medii de 5,64%. Creșterea semnificativă indică o activitate sporită între instituțiile financiare, dar și o posibilă repoziționare în așteptarea unei decizii viitoare de politică monetară.

BNR menține dobânda de politică monetară

Rata-cheie de politică monetară este neschimbată la 6,50% din 8 august 2024. La ultima ședință a Consiliului de Administrație din 7 aprilie 2025 nu s-au anunțat modificări. Facilitatea de creditare rămâne la 7,50%, iar cea de depozit la 5,50%, menținând un coridor de dobândă larg, destinat să controleze lichiditatea din sistem.

Statul român se împrumută cu randamente ridicate

Pe piața primară, Ministerul Finanțelor a adjudecat pe 14 mai obligațiuni în euro cu scadența în decembrie 2026 la un randament mediu de 3,82%. Tot în aceeași zi, au fost emise certificate de trezorerie pe un an, cu un randament mediu de 3,52%. La schimb, pe piața titlurilor în lei, ultima operațiune de preschimbare (martie 2025) a avut randamente de până la 7,11%.

Ratele de referință pentru titlurile de stat rămân ridicate: pe 13 mai, BID-ul pentru obligațiuni la 10 ani era 8,06%, iar ASK-ul 7,81%. Aceste niveluri reflectă în continuare încrederea redusă a investitorilor și primele de risc aplicate României în contextul incertitudinilor politice și fiscale.

Piața valutară și operațiunile interbancare

În aprilie, volumul zilnic mediu pe piața valutară interbancară a fost de 3,18 miliarde euro, în creștere față de martie. Volumul mediu al tranzacțiilor în lei pe piața secundară interbancară s-a ridicat la 5,66 miliarde lei în 13 mai, cu 196 de tranzacții înregistrate.

Așadar, datele de azi confirmă că, deși există o ușoară detensionare în piața monetară, costul creditării rămâne ridicat. Statul român se împrumută scump, iar incertitudinile economice și politice apasă în continuare asupra dobânzilor și randamentelor. O eventuală scădere a dobânzii de politică monetară ar putea veni doar în a doua parte a anului, dacă inflația va înregistra o tendință clară de reducere.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.