Despăgubirile pentru Roșia Montană, mai mult decât triple față de estimările Guvernului

DCBusiness Team |
Data actualizării: | Data publicării:
Mina Roșia Poeni
Mina Roșia Poeni

După ce, mai întâi, executivul estima că România va trebui să plătească companiei canadiene Gabriel Resources despăgubiri în valoare de circa 2 miliarde de dolari, acum a ieșit la iveală că pentru despăgubirile legate de "proiectul minier aurifer de la Roşia Montană", statul român trebuie să o achite o sumă de peste trei ori mai mare.

Așadar, în baza unor date furnizate Guvernului de către Ministerul Finanțelor despăgubirea se ridică la aproximativ 6,7 miliarde de dolari, conform Agerpres.

Conform Guvernului, tribunalul care a judecat cazul a declarat procedura închisă încă din septembrie anul trecut însă hotărârea motivată a Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID) nu a fost comunită Ministrului Finanțelor nici până pe 20 februarie anul curent.

Guvernul a specificat în acest document, unde este prezentat istoricul litigiului dintre statul român și compania canadiană, că un răspuns în instanță din partea statului român ar putea fi constituit de "Convenţia pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii între state şi persoane ale altor state, încheiată la Washington la 18 martie 1965, ratificată prin Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr.62/1975".

De asemenea, în document se mai arată că: "Acţiunea arbitrală internaţională a fost iniţiată în anul 2015 împotriva României de către doi investitori străini, respectiv Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey), şi a fost întemeiată pe Acordurile cu privire la promovarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor încheiate de România cu Guvernul Canadei (ratificat prin Legea nr.356/2009) şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (ratificat prin Legea nr.109/1995). Aceasta a primit numărul ARB/15/31.

Pe această cale, reclamanţii au solicitat tribunalului arbitral internaţional să constate că România a încălcat tratamentul just şi echitabil şi deplina protecţie şi securitate a investiţiei Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey), drepturi protejate de cele două acorduri internaţionale de protecţie a investiţiilor. Valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate a fost, la nivelul anului 2024, de aproximativ 6,7 miliarde USD".

În fața Curții de Arbitraj Internțional, România a fost reprezentată de către Ministerul Finanțelor iar reprezentarea juridică a țării a fost realizată de un consorțiu al unor societăți românești de avocatură, anume  Lalive Avocats (Elveţia) şi SCA Leaua, Damcali, Deaconu, Păunescu (România). Tribunalul arbitral a fost constituit din trei membri cu experienţă internaţională, respectiv un elveţian, un argentinian şi un australiano-elveţian.

În document, Guvernul expune și argumentele reclamanților: 

"Guvernul a inclus în mod necorespunzător şi apoi a menţinut o zonă a proiectului minier aurifer de la Roşia Montană pe o Listă a Monumentelor Istorice începând cu anul 2010. Organismul competent român (Comisia de specialitate constituită în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor) nu a emis o recomandare cu privire la evaluarea impactului Proiectului minier aurifer de la Roşia Montană asupra mediului timp de aproximativ nouă ani (2006-2015). Ulterior, s-a susţinut că nici până în prezent nu este emis un astfel de acord de mediu".

De asemenea, executivul a menționat în acest document că reclamanții au denunțat faptul că Parlamentul a trecut situl Roșia Montană în Patromoniul UNESCO.   

"În privinţa listării zonei Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO, s-a susţinut că: nominalizarea şi Listarea UNESCO a făcut implementarea proiectului minier imposibilă din punct de vedere legal, deoarece, din punct de vedere al legislaţiei române, planurile de urbanism trebuie să prioritizeze protejarea moştenirii culturale în dauna drepturilor miniere şi trebuie să reflecte 'măsurile de protecţie speciale' care se aplică monumentelor istorice care fac obiectul Listării UNESCO; nominalizarea şi Listarea UNESCO este fundamentată pe moştenirea culturală a zonei (evaluată ca peisaj) şi, prin urmare, peisajul trebuie să fie subiectul unui plan de urbanism care să conţină măsuri speciale de protecţie a lui (o noţiune care este incompatibilă cu implementarea proiectului minier); planurile de urbanism în cauză trebuie să prioritizeze protejarea moştenirii culturale în dauna drepturilor miniere şi, prin urmare, este imposibil pentru aceştia să obţină autorizaţia de construire pentru proiectul minier; întrucât subiectul moştenirii culturale este 'Peisajul minier Roşia Montană', în conformitate cu Convenţia UNESCO, România şi-a asumat obligaţii care sunt incompatibile cu a permite ulterior implementarea proiectului minier; deşi UNESCO a recomandat în anul 2018 ca România să îşi restrângă nominalizarea la lucrările miniere din perioada romană şi site-urile arheologice aferente (observând că proprietatea în sine nu constituie peisaj cultural), România nu a urmat această recomandare- care ar fi putut fi compatibilă cu Proiectul minier- şi a menţinut nominalizarea cu titlul 'Peisajul minier Roşia Montană' tocmai pentru că Listarea UNESCO a fost mereu dorită în scopul de a nu permite ulterior implementarea proiectului minier; faptul că "Peisajul minier Roşia Montană" a fost simultan înscris şi pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în pericol "până la îndepărtarea pericolelor asupra integrităţii sale datorate unor posibile activităţi extractive miniere" demonstrează şi mai mult că a permite ulterior implementarea proiectului minier ar fi incompatibilă cu Listarea UNESCO", se arată în document.

În apărarea sa, Guvernul a declarat că: "România a respins acuzaţiile reclamanţilor privind încălcarea acordurilor internaţionale (...) şi a prezentat tribunalului arbitral argumentaţia sa privind culpa proprie a reclamanţilor pentru faptul că nu au reuşit să obţină avizele prevăzute de legislaţia naţională pentru construirea facilităţilor necesare exploatării miniere din localitatea Roşia Montană şi pentru exploatarea minieră propriu-zisă".

Totodată, executivul a dat vina pe compania canadiană pentru că "nu au reuşit să obţină nici măcar licenţa socială pentru exploatarea minieră".

"Sintagma 'licenţă socială' este în mod uzual utilizată în industria minieră pentru a exprima suportul pe care companiile, care doresc să exploateze într-o anumită zonă, trebuie să îl obţină din partea comunităţilor locale şi a altor persoane interesate. Faptul că reclamanţii nu au obţinut licenţa socială şi că aceştia, prin intermediul societăţii române care deţine licenţa de exploatare, au eşuat în obţinerea avizelor necesare pentru implementarea proiectului minier nu poate constitui o culpă a României", se spune în răspunsul transmis Agerpres.

 

 

 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9771
Diferența 0.0001
Zi precendentă 4.977
USD
Azi 4.7282
Diferența -0.0111
Zi precendentă 4.7393
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 4.9771 RON
USD flag1 USD = 4.7282 RON
GBP flag1 GBP = 6.0143 RON
CHF flag1 CHF = 5.3477 RON
AUD flag1 AUD = 3.0456 RON
DKK flag1 DKK = 0.6673 RON
CAD flag1 CAD = 3.3640 RON
HUF flag1 HUF = 0.0121 RON
JPY flag1 JPY = 0.0315 RON
NOK flag1 NOK = 0.4278 RON
SEK flag1 SEK = 0.4324 RON
XAU flag1 XAU = 402.6311 RON
Monede Crypto
1 BTC = 463802.80RON
1 ETH = 18308.16RON
1 LTC = 631.26RON
1 XRP = 10.79RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.99% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.93%
6 luni: 5.97%
12 luni: 5.99%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET16285.280.71%
BET-BK2983.130.83%
BET-EF887.920.72%
BET-FI57079.55-0.55%
BET-NG1172.130.76%
BET-TR35912.180.71%
BET-TRN34906.580.71%
BET-XT1398.420.62%
BET-XT-TR3031.470.62%
BET-XT-TRN2952.840.62%
BETAeRO840.561.74%
BETPlus2410.030.74%
RTL36264.740.68%

Opinii

Ștampilă de vot / Foto: Octav Ganea / Inquam Photos

Bloomberg. Putin, TikTok și soarta României: Cine va câștiga alegerile prezidențiale?

România se află la răscruce de drumuri, iar...

Adrain Negrescu / Foto: Facebook

Dincolo de cifre. Adrian Negrescu: Asta este acum marea problemă a României

Analistul financiar Adrian Negrescu a privit...

Multe semne de întrebare

A fost o aroganță! Profesorul Coșea, despre ceea ce se întâmplă în România

Profesorul Mircea Coșea a vorbit, la un post...

Comunicate de presa

Florin Barbu / FOTO: Facebook

Florin Barbu, ministrul Agriculturii, propune investiții majore în agricultură

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale...

CEC Bank, sediul central
CEC Bank / Ilustrație: Oana Pavelescu

CEC Bank a acordat un credit de 3,3 milioane de euro unei ferme din grupul Rodbun

CEC Bank a acordat fermei Tu Agrar, parte a...


POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel