Raportul BNR asupra stabilității financiare arată că această problemă structurală limitează potențialul de creștere al țării și amplifică vulnerabilitățile firmelor, în special ale IMM-urilor. 

România rămâne în coada Europei: intermediere financiară sub 30%

Potrivit BNR, intermedierea financiară din România - raportul dintre creditele acordate și PIB - se situează în jur de 28%, de peste două ori mai mică decât media UE, care depășește 65%.

Aceasta înseamnă că firmele și gospodăriile se bazează prea puțin pe credite pentru a investi, a se dezvolta sau a-și crește productivitatea. Nivelul scăzut al intermedierii este unul dintre principalele motive pentru care România rămâne blocată într-un nivel de dezvoltare mediu, cu productivitate și investiții insuficiente.

BNR avertizează că, fără acces mai bun la finanțare, economia nu poate recupera decalajele față de restul Europei.

IMM-urile, prinse între dobânzi mari și acces limitat la credite

IMM-urile sunt cele mai afectate de nivelul scăzut al intermedierii financiare.

Deși reprezintă peste 90% din companiile din România și angajează cea mai mare parte a forței de muncă, accesul lor la finanțare bancară rămâne extrem de redus.

BNR arată că:

• rata creditelor neperformante la IMM-uri este de 6,1%, una dintre cele mai ridicate din economie

• multe IMM-uri sunt subcapitalizate, ceea ce reduce eligibilitatea lor pentru finanțare

• dobânzile ridicate țin departe firmele mici de creditare

• multe companii se bazează aproape exclusiv pe credit furnizor, extrem de riscant în perioade economice tensionate

Această situație limitează investițiile, modernizarea tehnologică și extinderea firmelor românești.

Citește și: BNR: Piața muncii din România, un risc structural pentru economie

Populația începe să acceseze credite mai mult, dar rămâne sub media europeană

Deși creditele ipotecare au crescut în ultimii ani, accesul populației la finanțare rămâne redus.

Rata creditelor neperformante pentru ipotecare este de doar 1,5%, un nivel foarte bun în UE, ceea ce arată că populația este, în general, un debitor responsabil. Cu toate acestea, ponderea creditelor în veniturile gospodăriilor este mult sub nivelul european, iar multe familii rămân nefinanțate sau se tem de împrumuturi. 

BNR explică faptul că această reticență, combinată cu veniturile mici, limitează dezvoltarea pieței de credit și, implicit, investițiile în locuințe, educație sau bunuri durabile.

Sistem bancar solid, dar prea conservator

BNR evidențiază că sistemul bancar românesc este bine capitalizat, profitabil și rezilient, dar mult prea prudent în creditare.

După criza financiară, băncile au adoptat politici foarte stricte de risc, iar acest conservatorism:

• reduce accesul firmelor la finanțare

• limitează creditarea în sectoarele cu potențial

• frânează creșterea intermedierii financiare

• împinge companiile spre finanțări alternative mai scumpe

România nu duce lipsă de bănci sau de lichiditate, ci de mecanisme eficiente prin care banii circulă către firme și gospodării.

Investițiile în economie rămân slabe. România are nevoie de finanțare pentru a se dezvolta

BNR arată că investițiile totale în economie sunt insuficiente pentru a susține creșterea pe termen lung.

Intermedierea financiară scăzută limitează:

• investițiile companiilor

• modernizarea fabricilor

• digitalizarea afacerilor

• construcția de locuințe

• extinderea afacerilor în străinătate

• inovarea și dezvoltarea tehnologică

În lipsa creditării, companiile românești rămân mici, vulnerabile și dependente de finanțări volatile, cum ar fi creditul furnizor.

BNR notează că reformele din PNRR - inclusiv reorganizarea ANAF, digitalizarea fiscalității și îmbunătățirea transparenței - pot îmbunătăți accesul la finanțare, dar nu pot compensa lipsa capitalului privat și reticența sistemului bancar.

În absența unor programe de garantare extinse sau a unor politici industriale coerente, problema persistă.

Intermediere financiară scăzută = creștere economică scăzută

Un mesaj clar al BNR este că nivelul redus al intermedierii financiare este direct responsabil pentru:

• nivelul redus al productivității

• investițiile scăzute

• marjele mici ale companiilor

• vulnerabilitatea IMM-urilor

• nivelul scăzut al avuției financiare a populației

• dificultatea de a finanța proiecte mari și investiții strategice

Practic, România se dezvoltă greu pentru că nu are suficienți bani „în mișcare” prin economie.

Concluzie: fără o creștere a intermedierii financiare, România rămâne blocată

Raportul BNR avertizează că, fără reforme ample în sistemul financiar, fiscal și administrativ, România va rămâne printre economiile cu cel mai mic acces la finanțare din UE.

Pentru populație, asta înseamnă oportunități reduse. Pentru companii, înseamnă investiții limitate. Pentru stat, înseamnă dezvoltare lentă.

Un nivel mai mare al intermedierii financiare este esențial pentru modernizarea României în următorul deceniu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.