Salutat de președintele austriac de la acea vreme, Heinz Fischer, în Hofburgul imperial, Putin a spus "Sunt foarte bucuros să mă aflu la Viena, un loc care a devenit foarte apropiat de inima mea". 

Ulterior, el s-a adresat Camerei de Comerț austriece, promovând exporturile de gaze rusești ca fiind "baza pentru stabilitate" în Europa. Chiar dacă regimul său avea să devină mai izolat, Putin a vizitat din nou capitala austriacă în 2018.

Moscova are aliații săi ideologici în Europa precum Aleksandar Vučić din Serbia și Viktor Orbán din Ungaria, un cal troian pentru interesele rusești în Uniunea Europeană. Are, de asemenea, pioni cumpărați cu funcții, cum ar fi fostul cancelar german Gerhard Schröder, văzut ultima dată prezidând consiliile de administrație ale Nord Stream AG, consorțiul care construia un gazoduct din Rusia spre Germania, și ale companiei petroliere rusești Rosneft. Însă cel mai flexibil partener al Rusiei este Austria. În virtutea neutralității sale constituționale permanente, Austria se consideră o punte între Est și Vest. Dar când vine vorba de Rusia, Austria este un stat compromis. În loc să construiască poduri, Austria a săpat un tunel pentru Rusia în inima Europei.

Vladimir Putin și Gerhard Schröder

Un pic de istorie utilă

În 1968, Austria a devenit prima țară vest-europeană care a importat gaz sovietic. Țara a devenit un centru pentru gazele naturale sovietice și rusești, care erau stocate într-o instalație din Baumgarten și apoi pompate în Italia, Germania și Franța. În prezent, Austria depinde de gazul rusesc în proporție de 80% și încă nu are un plan de renunțare la energia din Rusia pentru ea însăși sau pentru Europa. Austria s-a numărat printre statele membre ale UE care au fost reticente în a sancționa proiectul gazoductului Nord Stream 2 în momentul invaziei Ucrainei din februarie - ceea ce nu este de mirare, având în vedere că OMV, concernul energetic de stat austriac, avea o participație în acest proiect. Chiar și acum, după masacrul comis de forțele rusești în Ucraina, Austria se opune unui embargo al UE asupra gazului rusesc.

Austria aduce în Europa nu doar gazul rusesc, ci și banii rușilor. Inițial, Austria s-a opus, de asemenea, excluderii Rusiei din sistemul internațional de tranzacții financiare Swift. Filiala europeană a Sberbank, deținută majoritar de statul rus, are sediul la Viena, în timp ce Raiffeisen Bank International (RBI) din Austria este un jucător important în Rusia. În 2021, operațiunile RBI în Rusia au înregistrat un profit raportat de 474 de milioane de euro. Sancțiunile occidentale împotriva Rusiei limitează capacitatea RBI de a opera în această țară. Potrivit unei estimări a Băncii Reglementelor Internaționale, băncile austriece sunt expuse la datorii rusești în valoare de 17,5 miliarde de dolari.

Înainte de războiul din Ucraina, Viena era un canal pentru afacerile rușilor și o cutie de valori pentru bogățiile acestora. Ramuri ale marilor companii energetice rusești Lukoil, Gazprom și Sibur și-au stabilit toate sediul în capitala austriacă. Oligarhii și-au parcat fondurile în stațiunile de schi din Austria, Yelena Baturina și Oleg Deripaska investind în hoteluri de lux în Kitzbühel și, respectiv, Lech am Arlberg. În 2007, Roman Abramovici a cumpărat o proprietate pe Kohlmarkt, în inima Vienei, pentru 27 de milioane de euro. Sancțiunile UE l-au obligat recent pe Igor Șuvalov, fostul prim-viceprim-ministru, să părăsească proprietatea sa de 2,5 hectare de pe malul lacului Atter din vestul Austriei.  

Viena, un Eldorado pentru spionii ruși

Serviciile secrete rusești găsesc, de asemenea, Viena foarte plăcută. Atunci când un oficial european din serviciile de informații a declarat pentru Financial Times că Austria este un "veritabil portavion" al activităților secrete rusești, acesta a exagerat - dar nu cu mult. Autoritățile austriece închid ochii la orice spionaj care nu le afectează direct. Prezența diplomatică rusă la Viena este anormal de mare, iar enorma sa misiune permanentă la ONU este, în opinia experților, un centru de activitate a serviciilor de informații. La 7 aprilie, ministerul austriac de externe a luat măsura extrem de neobișnuită de a expulza patru diplomați ruși. Partenerii europeni consideră că serviciile de informații și ministerul apărării din Austria sunt periclitate și nesigure.

Lunga listă de politicieni austrieci cumpărați cu posturi grase în Rusia

Compromisă este și elita politică a Austriei. Austria nu are un singur Gerhard Schröder, ci mai mulți.

Wolfgang Schüssel (ÖVP de centru-dreapta), cancelar între 2000 și 2007, a făcut parte din consiliul de administrație al celui mai mare operator de rețele mobile din Rusia, MTS, înainte de a trece la Lukoil în 2019. (Din ÖVP face parte și actualul cancelar Karl Nehammer cel care a refuzat României intrarea în Schengen).

Christian Kern (SPÖ de centru-stânga), cancelar între 2016 și 2017, a devenit membru al consiliului de administrație al Căilor Ferate Ruse după ce a părăsit funcția.

Karin Kneissl (FPÖ de extremă dreapta), ministru de externe din 2017 până în 2019, s-a alăturat lui Schröder la Rosneft și a devenit, de asemenea, editorialist pentru site-ul în limba germană al RT. Imagini cu Putin dansând cu Kneissl la nunta ei din 2019 în podgoriile din sudul Styriei au fost publicate în întreaga lume ca un simbol pentru relațiile austro-ruse contemporane.

Legăturile politice ale Moscovei cu partidul de extremă dreapta FPÖ (Partidul Libertății) au fost deosebit de strânse. În decembrie 2016, liderul FPÖ de la acea vreme, Heinz-Christian Strache, a semnat un acord de cooperare pe cinci ani cu partidul Rusia Unită al lui Putin; în același an, Moscova a încercat să folosească un parlamentar al FPÖ pentru a submina sancțiunile austriece împotriva Rusiei, potrivit unei investigații New Lines. Acest acord este de domeniul trecutului, susține partidul, însă actualul lider al FPÖ, Herbert Kickl, s-a opus primirii refugiaților ucraineni, în timp ce liderul partidului la Viena, Dominik Nepp, a condamnat Ucraina ca fiind un "stat corupt", se spune într-o analiză publicată în newstatesman.com. FPÖ se opune, de asemenea, ca președintele ucrainean Volodimir Zelenski să se adreseze parlamentului austriac - așa cum a făcut și SPÖ, înainte ca membrii partidului să îi forțeze să facă o întoarcere la 180 de grade.

În timpul Războiului Rece, securitatea națională austriacă depindea de respectarea de către marile puteri a neutralității permanente pe care ele însele o inventaseră. Războiul Rece avea să se încheie, NATO avea să se extindă, iar Austria avea să adere la UE, însă țara nu s-a debarasat de ideea că relațiile strânse, chiar servile, cu Rusia erau atât necesare, cât și dezirabile. De la energie la spionaj, Austria continuă să acționeze ca un tunel al Rusiei în Europa nu din întâmplare, ci că a ales să facă acest lucru.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.