Creștere istorică a ponderii importurilor de energie electrică, în România

dumitru-chisalita_45335300
Dumitru Chisăliță
Creșterea ponderii importurilor de energie electrică este mai mare ca niciodată în primele 8 luni ale anului, spune Dumitru Chisăliță, directorul general al Asociației Energia Inteligentă, într-o analiză trimisă redacției.

Conform datelor INS privind situația resurselor energetice în primele 8 luni ale anului 2024, în România, importurile de energie electrică au crescut cu 60% față de perioada similară a anului 2023, iar producția de energie electrică a scăzut cu 11%. O creștere atât de mare a ponderii importurilor de energie electrică nu s-a mai întâlnit în istoria României.

Consumul final de energie electrică în această perioadă a fost de 33.561,0 milioane kWh, cu 1,4% mai mare față de perioada 1.I–31.VIII.2023. Consumul final de energie electrică în economie a crescut cu 1,1%, consumul populației a crescut cu 2,9%, iar iluminatul public a înregistrat o scădere de 3,4%.

Această creștere a consumului de energie a fost însoțită de o scădere a producției interne de energie electrică, pe fondul diminuării producției din mai multe sectoare.

În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 43.992,5 milioane kWh, în scădere cu 382,6 milioane kWh față de perioada 1.I–31.VIII.2023.

Reorientare spre producția termoelectrică

Necesitatea reorientării sistemului de producție a energiei electrice către termocentrale a determinat ca, în primele 8 luni ale anului 2024, să se producă 11.376,3 milioane kWh, în creștere cu 127,8 milioane kWh (+1,1%). Această creștere a avut loc pe fondul scăderii producției din hidrocentrale, din cauza precipitațiilor scăzute și a secetei prelungite, dar și al necesității menținerii în rezervă a unor capacități, din cauza volatilității producției din surse regenerabile.

Energia produsă de hidrocentrale a fost de 10.588,5 milioane kWh, în scădere cu 3.482,3 milioane kWh (-24,7%).

Reducerea producției nucleare și eoliene

În aceeași perioadă, producția din centralele nuclearo-electrice a fost de 7.003,8 milioane kWh, în scădere cu 308,1 milioane kWh (-4,2%), pe fondul unor opriri ale grupurilor de la Cernavodă.

O scădere s-a înregistrat și în cazul centralelor eoliene, care au produs 4.102,6 milioane kWh, cu 835,9 milioane kWh mai puțin față de perioada 1.I–31.VIII.2023 (-20,3%).

Creșterea producției din surse fotovoltaice

Pe lângă creșterea producției în termocentrale, energia electrică produsă în instalațiile fotovoltaice a înregistrat un avans semnificativ. În primele 8 luni ale anului 2024, producția fotovoltaică a fost de 2.569,4 milioane kWh, în creștere cu 969,0 milioane kWh (+37%) față de perioada similară din 2023. Conform metodologiei INS publicate în cadrul raportului „Resursele de energie primară în perioada 1.I–31.VIII.2024”, această producție include și contribuția prosumatorilor.

Un semnal de alarmă pentru securitatea energetică

Această situație reflectă politicile investiționale din sectorul energetic din ultimii ani și constituie un important semnal de alarmă. Autoritățile trebuie să ia măsuri pentru consolidarea securității energetice a României, o parte dintre acestea fiind sprijinite prin oportunitățile de finanțare deschise în ultimul an.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close