Cea mai adâncă mină de suprafață este Bingham Canion, unde cuprul este exploatat din 1906. De atunci, săpăturile au dus la crearea unui hău de 906 metri adâncime și cu o gură a craterului de 4 kilometri în care lucrează 2.000 de oameni. Este vizibilă cu ochiul liber dintr-o navă spațială care obitează în jurul pământului.

Tot cupru este exploatat la Chuquimata în Chile, o mină adâncă de 850 de metri. Mineritul în zonă a început încă din 1882 când, pe lângă cupru, s-au găsit și zăcăminte de aur. Bogăția minei a fost unul dintre motivele pentru care Chile a declanșat, în 1879, un război împotriva vecinilor Peru și Bolivia cărora le-a răpit zona în care se afla mina.

Citește și: Muntele de bogății al celor mai sărace țări din lume

A treia ca adâncime este mina de diamante Udacinaia din Rusia. Aceasta a fost deschisă în 1955 și acum are o adâncime de peste 600 de metri. Exploatarea se face în condiții cumplite deoarece mina se află în Siberia, aproape de Cercul Polar. Se estimează că există încă circa 40 de tone de diamante aflate în zăcămintele de aici.

Tot în condiții foarte dificile se face și exploatarea minei de cupru Escondida, tot din Chile, întrucât se află în cea mai aridă zonă de pe Terra, anume deșertul Atacama. Și această mină depășește 600 de metri adâncime, fapt ce o plasează pe locul 4.

Pe locul 5 este Fimiston Open Pit din Australia care se estimează că are aproape 600 de metri, fiind cea mai adâncă mină de aur de suprafață. Este exploatată încă din 1893 și se estimează că abia în 2034 nu se va mai găsi aur aici. Până atunci, compania care o exploatează dislocă 15 milioane de tone de pământ anual în căutarea metalului prețios.