România, tot mai expusă la riscuri tehnice și infrastructuri vechi

BNR subliniază că sistemele de infrastructură din România - de la energie și apă până la transporturi - sunt vulnerabile atât la șocuri externe, cât și la defecțiuni interne.

Stocul de infrastructură națională este îmbătrânit, insuficient modernizat și suprasolicitat. Fiecare incident local poate crea perturbări în lanț, pentru că economia se bazează pe rețele critice interconectate.

Problemele de infrastructură din 2023-2025, inclusiv penele de curent, avariile rețelelor de apă, blocajele feroviare sau incidentele la centrale energetice, sunt semnale ale unui sistem aflat sub presiune constantă.

Sistemul energetic: vulnerabil la variații de producție, avarii și evenimente extreme

Raportul BNR arată că România rămâne sensibilă la fluctuațiile din producția de energie, în special în perioade de consum ridicat sau în cazul avariilor la centralele importante.

Episodul barajului Paltinu - care a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă și a afectat funcționarea centralei de la Brazi, responsabilă pentru aproximativ 10% din producția de energie a țării - este un exemplu recent de criză locală cu impact național.

Această avarie a pus presiune pe sistemul energetic, iar România a fost foarte aproape de o pană majoră de curent. Doar producția ridicată din surse eoliene a compensat deficitul temporar.

BNR avertizează că incidentele tehnice din rețelele energetice, în contextul în care investițiile majore întârzie, pot afecta stabilitatea economică și pot crea presiuni inflaționiste.

Citește și: BNR: Piața muncii din România, un risc structural pentru economie

Crizele de apă - semnalul că infrastructura este depășită

Tot mai multe orașe și comune se confruntă cu probleme de alimentare cu apă potabilă și canalizare. Avarii, conducte sparte, stații de tratare depășite și investiții insuficiente au generat situații în care populația rămâne fără apă ore sau zile întregi.

BNR avertizează că aceste situații, aparent „locale”, pot avea efecte economice serioase: oprirea producției în fabrici, întârzierea livrărilor, afectarea agriculturii și creșterea costurilor operaționale pentru companii.

În plus, gestionarea crizelor de apă necesită alocări bugetare suplimentare într-un context fiscal foarte tensionat.

Transportul feroviar și rutier - blocaje care costă miliarde anual

Infrastructura de transport a României este unul dintre cele mai slabe puncte ale economiei.

BNR subliniază că întârzierile în marile proiecte au amplificat vulnerabilitățile, iar rețeaua existentă este degradată și insuficient modernizată.

Avarii frecvente, trenuri întârziate, tronsoane închise temporar, poduri cu restricții sau drumuri care cedează la primul episod de ploaie - toate acestea au un impact direct asupra economiei:

• cresc costurile transportului

• reduc atractivitatea investițională

• afectează exporturile

• întârzie lanțurile logistice

• amplifică riscul financiar pentru companii

BNR notează că România pierde anual miliarde de euro în productivitate din cauza infrastructurii deficitare.

Spitalele - vulnerabilități critice în sistemul de sănătate

Deși raportul BNR nu intră în detalii privind situațiile medicale, menționează explicit că infrastructura critică - inclusiv spitale - este vulnerabilă la riscuri tehnologice, cibernetice și energetice.

Avarii la instalații vechi, incendii cauzate de suprasolicitarea echipamentelor electrice, lipsa investițiilor în modernizare și dependența de rețele vechi de energie și apă pun în pericol vieți omenești.

Această vulnerabilitate devine un risc sistemic, pentru că un incident major într-un spital județean poate bloca întregul sistem local de sănătate.

Impactul financiar: costuri mai mari, investiții blocate, presiune pe buget

Crizele locale au efecte economice directe.

Pentru companii, întreruperile de energie, apă sau transport înseamnă costuri suplimentare și pierderi de producție. Pentru populație, înseamnă facturi mai mari, acces redus la servicii și scăderea calității vieții.

BNR avertizează că investițiile publice insuficiente, combinate cu întârzierile din PNRR, creează un risc pe termen lung pentru economia României, într-un moment în care statele din regiune accelerează modernizarea.

Concluzie: crizele locale devin o amenințare națională

Raportul BNR arată că vulnerabilitățile locale nu mai pot fi privite ca probleme administrative punctuale.

Într-o economie interconectată, o avarie la o conductă de apă, un incident la o centrală electrică sau blocajele din transport pot avea efecte în lanț care afectează inflația, producția și stabilitatea financiară.

Fără investiții masive și rapide în infrastructura critică, România riscă să intre într-un ciclu permanent de crize locale cu impact național.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.