Banca Națională a României anticipează o continuare a creșterii ratei de nerambursare a creditelor, atât pentru companii, cât și pentru populație, pe ambele segmente principale de credit, conform Raportului asupra stabilității financiare din iunie 2024.

"Estimările pe un orizont de 12 luni indică o continuare a trendului ascendent al ratei de nerambursare, atât în cazul creditelor acordate firmelor (de la 3,1% în martie 2024 la 4,4% în martie 2025), cât și al împrumuturilor destinate populației, pe ambele segmente principale de credit (de la 0,24% în martie 2024 până la 0,26% în martie 2025 în cazul creditului ipotecar și de la 3% până la 3,2% în cazul creditului de consum în același interval de timp)", se spune în raport.

BNR precizează că, în ansamblu, capacitatea sectorului real de a onora serviciul datoriei rămâne adecvată, deși s-au înregistrat evoluții mixte în structură. Pe de-o parte, calitatea portofoliului de credite acordate companiilor nefinanciare de către instituțiile de credit s-a îmbunătățit, rata creditelor neperformante (NPL) ajungând la un minim istoric la începutul anului 2024 (3,7% în ianuarie 2024), crescând marginal ulterior (3,8% în martie 2024).

Pe de altă parte, capacitatea populației de a onora serviciul datoriei bancare s-a deteriorat ușor în 2023 și a continuat această tendință la începutul anului 2024, rata creditelor neperformante situându-se la 3,3% în martie 2024. Riscul de credit este mai accentuat în anumite categorii de credit, cum ar fi împrumuturile acordate IMM-urilor (rata NPL 4,5% față de 2,5% pentru corporații, martie 2024) și creditele de consum contractate de populație (rata NPL 5,9% față de 1,7% la creditul ipotecar, martie 2024).

Conform raportului, instituțiile financiare autohtone au rămas reziliente în contextul șocurilor multiple din ultimii ani, începând cu criza pandemică și întreruperile lanțurilor de aprovizionare, urmate de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei și criza energetică, până la turbulențele din sectorul bancar din SUA și Elveția în primăvara anului 2023 și intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu. Din perspectivă ciclică, riscurile la adresa stabilității financiare din România s-au menținut la niveluri similare celor din raportul anterior, dar au apărut noi factori de risc.

Documentul indică faptul că măsurile macroprudențiale implementate de BNR au întărit capacitatea debitorilor și a creditorilor de a face față unor condiții financiare mai puțin favorabile, iar perspectivele pentru perioada următoare subliniază necesitatea menținerii unei conduite prudente.

Pe termen scurt, cei mai importanți factori de risc pentru stabilitatea financiară a României sunt: incertitudinile globale în contextul războiului din Ucraina și al conflictului din Orientul Mijlociu; tensionarea echilibrelor macroeconomice interne; riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental și riscul asociat securității cibernetice și inovației financiare.

Riscurile la adresa stabilității financiare la nivel internațional au avut evoluții mixte de la ultimul raport. Majoritatea economiilor și sistemul financiar în ansamblu au rămas rezistente pe parcursul procesului dezinflaționist, iar sentimentul investitorilor a fost favorabil, relaxând condițiile financiare pe piețele internaționale de capital. Totuși, contextul economic și geopolitic extern rămâne marcat de incertitudini multiple. Deși așteptările privind creșterea economică globală s-au îmbunătățit ușor, acestea rămân modeste comparativ cu valorile istorice. FMI prevede că ritmul de creștere economică globală va rămâne la 3,2% în 2024 și 2025, similar cu 2023.

BNR subliniază că există riscul unor corecții abrupte ale prețurilor activelor financiare în cazul infirmării acestor perspective optimiste, ce pot fi afectate de evoluții macroeconomice și geopolitice, inclusiv intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu și continuarea războiului din Ucraina. Potențiale șocuri inflaționiste pot genera volatilitate pe piețele financiare internaționale și o înăsprire bruscă a condițiilor financiare.

Vulnerabilitățile sistemului financiar global pot fi amplificate de un grad ridicat de îndatorare atât în sectorul public, cât și privat, în contextul unui an electoral important pe plan internațional, care poate exacerba riscurile legate de politica fiscală. Datoria guvernamentală a crescut semnificativ în perioada pandemiei și rămâne la niveluri ridicate, deficitele bugetare accentuând povara datoriei publice în multe economii, punctează raportul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.