Avertisment de la BNR: deficitul extern a crescut cu 82% față de anul trecut

bnr_a_mentinut_rata_dobanzii_de_politica_monetara_la_525_resize_74284000
Deficitul de cont curent al României a crescut cu peste 80% în primul trimestru din 2025. Investițiile străine și serviciile nu mai acoperă dezechilibrele comerciale.

Datele publicate de BNR arată o deteriorare accelerată a balanței de plăți, pe fondul adâncirii deficitului comercial și scăderii intrărilor de capital străin

România a înregistrat un deficit de cont curent de 7,656 miliarde de euro în perioada ianuarie – martie 2025, în creștere cu 82% față de aceeași perioadă din 2024, când nivelul era de 4,201 miliarde de euro. Potrivit datelor provizorii publicate de Banca Națională a României (BNR), cauza principală a adâncirii dezechilibrului extern este deteriorarea balanței comerciale, pe fondul creșterii importurilor și al unui excedent mai mic în sectorul serviciilor.

Deficitul comercial, în creștere alarmantă

Balanța bunurilor a consemnat un deficit de 8,344 miliarde de euro în T1 2025, mai mare cu 2 miliarde de euro față de aceeași perioadă din 2024. În paralel, excedentul balanței serviciilor a scăzut cu peste 500 de milioane de euro, până la 2,387 miliarde euro, diminuând astfel capacitatea României de a compensa prin exporturi de servicii dezechilibrele comerciale. Pierderi notabile s-au înregistrat în turism, unde deficitul a crescut cu peste 300 de milioane de euro.

Pe categorii:

- Exporturile de bunuri au crescut ușor, de la 21,5 la 22 miliarde euro, însă importurile au urcat puternic, de la 27,8 la 30,4 miliarde euro.

- În servicii, domeniile IT&C și transporturi au continuat să aducă excedente, dar insuficiente pentru a contrabalansa creșterile de cheltuieli în turism și alte servicii.

Scădere puternică a investițiilor străine

Un alt semnal de alarmă vine din zona investițiilor directe ale nerezidenților, care s-au redus de la 2,481 miliarde euro în T1 2024 la doar 1,672 miliarde euro în T1 2025. Din total, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 2,979 miliarde euro, dar creditele intragrup au avut o contribuție negativă de -1,307 miliarde euro.

Această scădere a investițiilor directe afectează negativ capacitatea de finanțare a deficitului extern și reduce fluxurile stabile de capital în economie.

Datoria externă: creștere ușoară, dar presiune constantă

Datoria externă totală a crescut cu 514 milioane euro, ajungând la 205,4 miliarde euro la finalul lunii martie 2025. Structura arată o tendință mixtă:

  • Datoria externă pe termen lung a crescut cu 1,2%, până la 156,9 miliarde euro.

  • Datoria pe termen scurt a scăzut cu 2,7%, la 48,5 miliarde euro.

Serviciul datoriei externe pentru trimestrul I a însumat 22,5 miliarde euro, din care 12,9 miliarde euro reprezintă datorie clasică, iar restul sunt credite intragrup asociate investițiilor străine directe.

Gradul de acoperire a datoriei pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR a fost de 101,4%, un nivel ușor mai bun decât cel de la finalul anului trecut (99,1%). Totodată, rata serviciului datoriei externe pe termen lung s-a redus la 11,5%, față de 19,6% în 2024.

Rezervele valutare acoperă 5,7 luni de importuri

BNR precizează că gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii este de 5,7 luni, similar cu cel înregistrat la finalul lui 2024, ceea ce oferă în continuare o oarecare protecție externă. Totuși, tendințele din T1 indică o presiune tot mai mare asupra balanței de plăți, în special dacă exporturile și investițiile nu se redresează în trimestrele următoare.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close