DCBusiness › Actualitate › UE discută reducerea taxelor din facturile la energie. Ce urmează

UE discută reducerea taxelor din facturile la energie. Ce urmează

Prețurile sunt acum de aproximativ trei ori mai mari decât înaintea izbucnirii războiului cu Iranul / Foto: Magnific
Gazul european a atins pragul de 100 de euro/MWh, pe fondul conflictelor și al stocurilor mai mici. Miniștrii Energiei din UE discută reducerea taxelor și a tarifelor care apasă facturile la electricitate.

Prețul gazului european a atins pentru scurt timp pragul de 100 de euro/MWh, cel mai ridicat nivel din ultimii aproape patru ani. Scumpirea apare înaintea sezonului rece, într-un moment în care depozitele Uniunii Europene sunt mai puțin pline decât anul trecut, iar conflictele din Orientul Mijlociu, Ucraina și Yemen afectează rafinăriile și principalele rute de transport.

Miniștrii Energiei din Uniunea Europeană discută joi, 29 octombrie, atât securitatea aprovizionării în iarna 2026-2027, cât și o reformă care ar putea reduce taxele și tarifele de rețea din facturile la electricitate. Una dintre regulile propuse este ca energia electrică să nu mai fie taxată mai puternic decât gazul natural.

Măsura nu ar reduce imediat facturile din România. Adoptarea sa ar deschide însă posibilitatea unor modificări fiscale și tarifare la nivel național, cu efecte asupra consumatorilor casnici și companiilor.

Cel mai mare preț al gazului din decembrie 2022

Cotația angro a gazului european a atins miercuri 100 de euro/MWh pentru prima dată după decembrie 2022, când Europa se confrunta cu pierderea celei mai mari părți a livrărilor rusești prin conducte.

Prețurile sunt acum de aproximativ trei ori mai mari decât înaintea izbucnirii războiului cu Iranul, potrivit Reuters. Luptele au afectat rafinării din Orientul Mijlociu și Rusia și au perturbat transporturile de petrol și gaze prin Marea Neagră, Marea Roșie și Strâmtoarea Hormuz.

Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, a avertizat că situația este „foarte gravă”, chiar dacă în acest moment nu există o problemă directă privind cantitățile disponibile.

Oficialul european a atras atenția că simpla existență a unor resurse suficiente nu rezolvă problema dacă populația și companiile nu își mai permit să plătească energia. Aproape 50 de milioane de europeni nu își pot încălzi corespunzător locuințele, iar o nouă scumpire ar putea agrava fenomenul.

Depozitele europene sunt mai puțin pline decât anul trecut

Uniunea Europeană intră în sezonul rece cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 75%, față de 83% în aceeași perioadă a anului trecut.

Europa este totuși mai bine pregătită decât în timpul crizei din 2022. Consumul de gaze s-a redus cu aproximativ 18%, iar dependența de Rusia a scăzut considerabil. Vulnerabilitățile s-au mutat însă către alte piețe și rute de aprovizionare.

Scăderea livrărilor de gaze naturale lichefiate, concurența cu importatorii din Asia și problemele de pe rutele maritime pot împinge prețurile și mai sus în cazul unei ierni reci.

O scumpire a gazului nu rămâne limitată la consumatorii racordați la rețele. Gazul este utilizat pentru producerea energiei electrice, a îngrășămintelor, a materialelor de construcții și a numeroase bunuri industriale. Costurile se pot transmite astfel în prețul electricității, al alimentelor și al produselor de larg consum.

UE vrea ca electricitatea să fie taxată mai puțin decât gazul

Miniștrii Energiei din UE analizează o propunere a Comisiei Europene privind restructurarea tarifelor de rețea și a taxării energiei electrice.

Conform agendei oficiale a Consiliului UE, proiectul urmărește reducerea costurilor suportate de consumatori și încurajarea electrificării, inclusiv prin utilizarea rețelelor inteligente și a contoarelor inteligente.

Comisia propune ca nivelul minim de taxare a electricității să fie mai mic decât cel aplicat gazului natural. Statele ar putea ajunge până la eliminarea anumitor taxe pentru gospodării și industriile mari consumatoare, acolo unde legislația permite acest lucru.

Pentru electricitatea produsă din surse regenerabile, statele ar putea aplica o taxare redusă până la zero și în cazul altor companii.

Comisia Europeană argumentează că electricitatea este în prezent dezavantajată fiscal în raport cu combustibilii fosili. Taxele ridicate descurajează înlocuirea centralelor pe gaz cu pompe de căldură și trecerea industriei la echipamente electrice.

Planul european prevede ca, până în 2030, electricitatea să nu mai coste de peste 2,5 ori mai mult decât gazul pentru gospodării și de peste două ori mai mult pentru industrie. European Commission

Facturile nu vor scădea imediat

Discuția miniștrilor nu echivalează cu o decizie imediată de reducere a facturilor. Propunerea trebuie negociată între statele membre și instituțiile europene, iar o parte dintre măsuri va necesita ulterior modificarea legislației naționale.

Mai multe state contestă proiectul, considerând că Bruxellesul intervine prea mult în stabilirea taxelor și a tarifelor de rețea. Suedia și Polonia se opun unor prevederi fiscale, iar Finlanda a criticat ceea ce consideră a fi o armonizare excesivă.

De asemenea, reducerea unei taxe nu garantează că întreaga economie va ajunge la consumator. Efectul final depinde de prețul energiei angro, tarifele de transport și distribuție, costurile furnizorilor și modul în care fiecare stat modifică factura.

Directiva europeană stabilește în prezent numai nivelurile minime ale accizelor. Guvernele naționale pot aplica taxe mai ridicate în funcție de propriile decizii bugetare.

Ce înseamnă pragul de 100 de euro pentru România

România produce cea mai mare parte a gazului pe care îl consumă, dar nu este izolată de piața europeană. Prețurile interne sunt influențate de cotațiile regionale, de importurile necesare în perioadele cu cerere ridicată și de costul energiei electrice produse în centralele pe gaze.

Impactul poate apărea mai repede în costurile industriei, în contractele noi și în prețurile de pe piața angro. În cazul populației, transmiterea depinde de reglementările naționale, de contractele furnizorilor și de eventualele mecanisme de protecție menținute de Guvern.

Industriile mari consumatoare sunt cele mai expuse. Producătorii de îngrășăminte, substanțe chimice, sticlă, ciment și metal pot reduce activitatea atunci când gazul ajunge la niveluri la care producția nu mai este rentabilă.

Pe termen mai lung, România ar putea beneficia de schimbarea modului în care este taxată electricitatea. O reducere a poverii fiscale și a unor tarife ar sprijini firmele care vor să înlocuiască gazul cu procese electrice. În lipsa unor investiții suficiente în rețele, însă, simpla modificare a taxelor nu rezolvă problemele de capacitate și racordare.

Europa încearcă să crească producția rafinăriilor

Criza nu privește numai gazul. Comisia Europeană a început discuțiile cu rafinăriile pentru creșterea producției, fiind analizată inclusiv relaxarea temporară a unor specificații tehnice.

Statele occidentale au convenit accelerarea eliberării a peste 400 de milioane de barili din stocurile petroliere de urgență. Franța urmează să pună pe piață peste 42 de milioane de barili în trei luni, aproximativ jumătate din cantitate fiind motorină.

Bruxellesul trebuie să mențină un echilibru dificil: să limiteze scumpirile suportate de populație fără să transforme măsurile temporare într-o nouă dependență de subvențiile pentru combustibili fosili.

Pentru consumatori, principala miză a reuniunii nu este o ieftinire imediată, ci schimbarea structurii facturii. Dacă electricitatea va fi taxată mai puțin decât gazul, investițiile în pompe de căldură, producție electrică și tehnologii curate ar putea deveni mai rentabile. Efectul va depinde însă de forma finală a reformei și de deciziile fiecărui guvern.

Actualitate Vezi toate articolele