Senatul votează în procedură de urgență reducerea TVA la combustibili

TVA aplicată carburanților ar putea fi redusă temporar, în două trepte, pe fondul crizei din Orientul Mijlociu și al riscului ca prețul petrolului să ducă benzina și motorina spre praguri greu de suportat pentru populație și companii. Un proiect de lege aflat pe agenda Senatului, în procedură de urgență, propune introducerea unei cote reduse de TVA de 5% în primele trei luni de aplicare, urmată de o cotă de 9%, până la normalizarea condițiilor de pe piața petrolului.

Măsura ar viza benzina fără plumb, motorina și gazul petrolier lichefiat folosit drept combustibil auto. Reducerea TVA s-ar aplica atât consumatorilor finali care alimentează din stațiile de distribuție autorizate, cât și anumitor operatori economici care folosesc direct combustibilii în transport, agricultură, construcții și producție industrială.

Proiectul modifică Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și introduce un nou articol, 291¹, denumit „Cota progresivă de TVA la combustibili pentru perioada crizei din Orientul Mijlociu”.

TVA de 5% timp de trei luni, apoi TVA de 9%

Potrivit proiectului, în prima etapă, timp de trei luni calendaristice de la intrarea în vigoare a legii, pentru carburanții vizați s-ar aplica o cotă de TVA de 5%. Din luna a patra, cota ar urca la 9% și ar rămâne în vigoare până la îndeplinirea condițiilor de dezactivare prevăzute în lege.

Mecanismul nu este gândit ca o reducere permanentă de taxă, ci ca o intervenție temporară, legată de evoluția prețului internațional al petrolului. Documentul stabilește că reducerea TVA nu poate fi aplicată mai mult de 24 de luni consecutive.

În forma propusă, cota de 9% s-ar dezactiva atunci când media prețurilor de închidere ICE Brent Crude pe 30 de zile consecutive de tranzacționare scade sub valoarea de referință calculată pe baza celor 30 de zile anterioare datei de 28 februarie 2026. Revenirea la cota standard de TVA s-ar aplica de la prima zi a lunii următoare.

Dacă, ulterior, media Brent pe 30 de zile depășește cu 15% valoarea de referință, cota redusă de 9% s-ar putea reactiva. Treapta de 5% nu ar mai putea fi reactivată după primele trei luni.

Cine ar beneficia de măsură

Reducerea TVA ar urma să se aplice pentru livrările de carburanți către consumatorii finali prin stații autorizate. Practic, șoferii ar trebui să vadă efectul în prețul de la pompă, dacă distribuitorii transferă reducerea de taxă în prețul final.

Proiectul acoperă și livrările directe către operatori economici înregistrați în scopuri de TVA, dar numai dacă aceștia folosesc combustibilii în activități precum transportul, agricultura, construcțiile și producția industrială.

În schimb, prevederile nu s-ar aplica pentru livrările destinate revânzării în afara României sau pentru combustibilii folosiți în scopuri de rafinare. Cu alte cuvinte, proiectul încearcă să limiteze beneficiul la consumul intern și la sectoarele economice direct afectate de scumpirea carburanților.

Consiliul Concurenței ar urma să verifice dacă reducerea ajunge la pompă

Un punct important al proiectului privește monitorizarea prețurilor. Consiliul Concurenței ar urma să urmărească transferul fiecărei modificări de TVA în prețurile de vânzare către consumatorul final.

Distribuitorii ar avea obligația să reflecte modificarea cotei TVA în prețurile finale într-un termen rezonabil, dar care nu poate depăși 10 zile lucrătoare. În cazul în care se trece de la prima treaptă, de 5%, la a doua treaptă, de 9%, stațiile de distribuție ar trebui să afișeze vizibil noul preț și cauza modificării.

Această prevedere este importantă deoarece o reducere de TVA nu garantează automat o ieftinire integrală la pompă. Efectul depinde de modul în care companiile transferă reducerea fiscală către consumatori, dar și de evoluția cotațiilor internaționale, a cursului valutar și a marjelor comerciale.

De ce este invocată criza din Orientul Mijlociu

În expunerea de motive, autorii proiectului susțin că escaladarea conflictului militar din Orientul Mijlociu, începând cu sfârșitul lunii februarie 2026, a generat perturbări majore în fluxurile globale de petrol și gaze naturale, inclusiv prin blocarea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute de tranzit pentru petrolul mondial.

Documentul arată că barilul Brent ar fi înregistrat o majorare de peste 35% într-un interval foarte scurt, iar efectul unui asemenea șoc energetic se transmite rapid în economia internă. Carburanții sunt folosiți transversal în transport, agricultură, industria alimentară, construcții și comerț, ceea ce înseamnă că o scumpire puternică a petrolului nu afectează doar șoferii, ci și prețurile bunurilor și serviciilor.

Expunerea de motive indică un scenariu în care petrolul ar depăși pragul de 100-120 de dolari pe baril, iar prețurile carburanților din România ar putea ajunge la 9-10 lei pe litru sau chiar mai mult. Într-un astfel de context, susținătorii proiectului afirmă că reducerea temporară a TVA ar fi cea mai rapidă metodă de intervenție fiscală asupra prețului final plătit de consumatori.

Impactul asupra firmelor și inflației

Argumentul economic central al proiectului este că scumpirea carburanților se transmite rapid în întreaga economie. În transporturi, motorina poate reprezenta până la 40% din costurile totale ale operatorilor economici, iar creșterea acestor costuri ajunge inevitabil în prețurile bunurilor transportate, inclusiv alimente, materiale de construcții sau produse de larg consum.

În agricultură, impactul poate fi și mai puternic, mai ales în perioadele de campanie agricolă, când consumul de motorină este semnificativ. O creștere abruptă a prețului carburanților poate majora costurile de producție ale fermierilor și poate pune presiune pe prețurile alimentelor.

Inițiativa susține că reducerea TVA ar avea efect antiinflaționist, ar menține consumul intern, ar reduce costurile de producție pentru companii și ar stabiliza lanțurile de aprovizionare. În expunerea de motive se afirmă că măsura ar putea contribui la o creștere a PIB cu aproximativ 0,5%-0,7% în perioada de aplicare.

Cost bugetar sau costul neintervenției

Documentul admite că reducerea TVA ar produce o pierdere fiscală directă, dar susține că analiza trebuie făcută și prin comparație cu scenariul în care statul nu intervine.

Potrivit expunerii de motive, într-un scenariu cu petrol la 110-120 de dolari pe baril, lipsa unei intervenții fiscale ar putea genera pierderi bugetare indirecte estimate între 5 și 10 miliarde de lei anual, prin reducerea consumului, scăderea activității economice și diminuarea veniturilor fiscale agregate.

Prin urmare, proiectul pornește de la ideea că o reducere temporară a TVA ar putea fi mai puțin costisitoare decât efectele economice ale unei scumpiri necontrolate a carburanților.

Punctul sensibil: regulile europene privind TVA

Proiectul include și o prevedere legată de legislația europeană. Aplicarea cotelor reduse ar urma să se facă potrivit procedurii prevăzute de art. 395 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA.

Textul mai spune însă că, până la finalizarea procedurii, cotele reduse se aplică „cu titlu provizoriu”. Aceasta este una dintre cele mai sensibile zone ale proiectului, pentru că reducerile de TVA care ies din cadrul obișnuit al directivei europene pot necesita o procedură de derogare la nivelul Uniunii Europene.

Dacă legea ar fi adoptată, Guvernul ar trebui să aprobe normele metodologice de aplicare în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare, la propunerea Ministerului Finanțelor.

Miza votului din Senat este, așadar, una direct legată de prețul carburanților și de capacitatea statului de a interveni rapid într-un moment de tensiune pe piața petrolului. Proiectul promite o reducere temporară a presiunii de la pompă, dar deschide și o discuție complicată despre impactul bugetar, compatibilitatea cu regulile europene și modul în care ieftinirea ar ajunge efectiv la consumatori.