Șeful E.ON: România are cel mai mare preț al electricității din Europa. Criza s-ar putea atenua anul viitor

România are în prezent cel mai mare preț angro al electricității din Europa, deși dispune de potențialul necesar pentru a deveni țara cu cea mai ieftină energie, a declarat marți directorul general al E.ON România, Volker Raffel, la o conferință organizată de Camera de Comerț Româno-Germană, potrivit Agerpres.

Șeful companiei avertizează că energia scumpă frânează electrificarea economiei, iar capacitatea insuficientă a rețelelor începe să se transforme într-un obstacol pentru investiții.

„România, deși are în prezent cel mai bun potențial să fie țara cu cel mai mic preț al energiei, din păcate are cel mai mare preț al electricității din toată Europa”, a afirmat Volker Raffel.

Prețul pentru populație ajunge la aproximativ 30 de eurocenți pe kWh

În cazul gospodăriilor, prețul total al electricității este de aproximativ 30 de eurocenți pe kilowatt-oră, potrivit datelor prezentate de directorul E.ON România. Prin comparație, în Germania prețul se situează între 38 și 39 de eurocenți pe kWh.

Diferența nominală este însă înșelătoare, deoarece veniturile populației din România sunt mult mai mici. Raportat la puterea de cumpărare, cei 30 de eurocenți reprezintă o povară considerabilă pentru consumatorii români.

Prețul ridicat al electricității riscă să întârzie tocmai procesul de electrificare care ar trebui să reducă dependența Europei de importurile de combustibili.

„Un preț ridicat al electricității, bineînțeles, nu ajută dacă vrem să electrificăm”, a explicat Raffel.

Directorul E.ON România susține însă că prețul electricității ar putea scădea semnificativ dacă România realizează investițiile necesare. Compania urmează să publice un studiu privind evoluția pieței și efectele pe care diferitele investiții le-ar putea avea asupra prețurilor.

Centralele pe gaz aflate în construcție trebuie puse în funcțiune

Printre investițiile considerate esențiale se numără dezvoltarea capacităților fotovoltaice, a sistemelor de stocare și a producției de energie, precum și modernizarea clădirilor pentru reducerea consumului.

Energia nucleară ar putea contribui la creșterea producției, dar rezultatele unor asemenea proiecte vor apărea numai pe termen lung. Pe termen mai scurt, România trebuie să finalizeze și să pună în funcțiune centralele electrice pe gaz aflate deja în construcție, a arătat reprezentantul E.ON.

Creșterea producției nu este însă suficientă în lipsa rețelelor care să poată prelua și transporta energia.

„Există șansa să avem o ofertă mai mare, dar tot ceea ce am descris trebuie conectat la rețea”, a avertizat Raffel.

Rețeaua devine un „gât de sticlă” pentru economia României

Directorul E.ON România consideră că rețelele de distribuție și transport riscă să devină un „gât de sticlă” pentru dezvoltarea economiei, în condițiile în care cererea de racordare va continua să crească.

România se află abia la începutul investițiilor în centre de date, mobilitate electrică și baterii. La acestea se adaugă dezvoltarea accelerată a sectorului prosumatorilor, care pune o presiune suplimentară asupra infrastructurii energetice.

Deblocarea investițiilor în rețele necesită atât finanțare, cât și decizii rapide din partea autorităților. Raffel a afirmat că sectorul energetic așteaptă revenirea Guvernului în funcție pentru reluarea discuțiilor privind aceste probleme.

„Există o presiune urgentă pentru realizarea investițiilor”, a spus șeful E.ON România.

În opinia sa, actuala criză energetică severă s-ar putea atenua pe parcursul anului viitor. Tocmai actualul nivel al prețurilor face însă necesară promovarea imediată a programelor de eficiență energetică.

Neptun Deep ar putea dubla disponibilul de gaze al României

În privința gazelor naturale, România produce în prezent aproximativ aceeași cantitate pe care o consumă, piața fiind relativ echilibrată, potrivit lui Raffel.

Situația s-ar putea schimba după intrarea în producție a proiectului Neptun Deep. Șeful E.ON România estimează că aceasta ar putea avea loc anul viitor și că producția internă de gaze ar putea ajunge atunci la dublul necesarului local.

Surplusul ar putea fi exportat, dar o parte ar trebui utilizată pentru susținerea activităților economice din România, consideră reprezentantul companiei.

„La gaz vom vedea o relaxare pe partea de ofertă”, a afirmat acesta.

Schema pentru gaze expiră în martie

Volker Raffel a atras atenția și asupra diferenței dintre prețul gazelor de pe piața europeană și prețul reglementat aplicat consumatorilor casnici din România.

Gazul costă în Europa aproximativ 70 de euro/MWh, în timp ce furnizorii îl livrează gospodăriilor pe baza unui preț de achiziție reglementat de 24 de euro/MWh. Legislația actuală obligă producătorii să vândă la acest nivel gazele destinate clienților casnici.

Schema urmează să expire în martie anul viitor, iar decizia privind mecanismul care va fi aplicat ulterior va aparține autorităților.

Directorul E.ON România consideră că subvenționarea consumului de energie ar trebui redusă treptat, concomitent cu sprijinirea investițiilor care scad consumul.

„Cel mai ieftin lucru din lume este să nu consumi deloc”, a concluzionat Raffel.

Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței privind eficiența energetică organizate de Camera de Comerț Româno-Germană – AHK România, la care au participat reprezentanți ai autorităților și experți din sector.