Remus Borza: Bugetul României este construit pe venituri care nu există

Bugetul României riscă să fie lovit exact în punctul cel mai sensibil: veniturile pe care statul mizează, dar care s-ar putea să nu intre la nivelul prognozat. Remus Borza a avertizat, în cadrul unui interviu acordat DCNews, în dialog cu Bogdan Chirieac, că deficitul bugetar ar putea depăși estimările oficiale, pentru că partea de venituri a fost construită pe ipoteze prea optimiste, într-o economie care nu mai crește, ci încetinește vizibil.

De ce contează pentru români bugetul făcut pe venituri optimiste

Problema nu este una contabilă, ci una care se poate întoarce rapid în buzunarul populației și al firmelor. Dacă statul nu încasează cât a trecut în buget, diferența trebuie acoperită de undeva: prin împrumuturi mai mari, prin tăieri de cheltuieli, prin amânarea unor plăți sau prin creșterea taxelor.

Remus Borza a spus că România nu va reuși, în opinia sa, să țină deficitul la nivelul prognozat, pentru că execuția bugetară a plecat de la ipoteze nerealiste: „nu va fi 6,2 pentru un simplu motiv, că execuția bugetară a plecat din niște asumții, de la niște ipoteze care n-au niciun fundament”.

Potrivit acestuia, o problemă majoră este chiar construcția veniturilor bugetare. Statul ar fi estimat încasări mult mai mari decât anul trecut, deși economia nu arată semnele unei creșteri suficient de puternice pentru a susține aceste cifre. Borza a explicat că veniturile au fost bugetate la 736 de miliarde de lei, față de 663 de miliarde de lei anul trecut, adică o creștere de aproximativ 73 de miliarde de lei.

„Și o greșeală flagrantă stă în venituri. Noi am umflat, cum facem în fiecare an, partea de venituri, am spus că o să facem anul ăsta, o să colectăm 736 de miliarde de lei, adică acum vreo 73 de miliarde de lei mai mult decât anul trecut, când am avut 663 de miliarde de lei”, a declarat Remus Borza.

Statul mizează pe bani europeni, dar calendarul este tot mai strâns

Unul dintre elementele pe care Borza le consideră problematice este includerea în buget a unor venituri consistente din fonduri europene, în condițiile în care absorbția efectivă depinde de termene, jaloane, proceduri și decizii administrative. El a atras atenția că statul a construit bugetul mizând pe o rată foarte mare de absorbție a fondurilor europene.

„Și cum colectăm 736? Păi am spus acolo că o să avem un grad de absorbție de 99% la fonduri europene, adică o să aducem 19,6 miliarde de euro din vreo 20 de miliarde de euro disponibile anul ăsta pe fonduri europene”, a spus Borza.

Aici apare riscul major pentru buget. Dacă banii europeni nu intră la timp sau nu intră integral, statul rămâne cu aceleași cheltuieli asumate, dar cu venituri mai mici. Într-un astfel de scenariu, deficitul crește automat.

Borza a explicat că problema este agravată de calendarul foarte strâns și de funcționarea lentă a administrației publice, mai ales în lunile de vară: „pe PNRR ne uităm pe ceas, ne uităm în calendar, sunt mai puțin de trei luni de zile la 31 august. Noi tragem linie și se decontează și perioada nenorocită, că administrația e în concedii iulie”.

Deficitul poate urca din nou spre 7%

Remus Borza estimează că deficitul bugetar nu va rămâne la nivelul asumat oficial și că ar putea ajunge din nou în zona de 7% din PIB. El a pus această evoluție pe seama veniturilor supraestimate, a economiei aflate în încetinire și a riscului ca fondurile europene să nu intre la nivelul prevăzut în buget.

„O să avem un deficit bugetar care se va duce tot în 7%, deci undeva nominal la 140 de miliarde de lei. Anul trecut am avut 104,6 miliarde de lei, 7,6, deci un deficit bugetar foarte mare”, a afirmat Borza.

Această diferență este importantă pentru că România se află deja sub presiunea agențiilor de rating, a Comisiei Europene și a piețelor financiare. Un deficit mai mare înseamnă nevoia unor împrumuturi suplimentare, iar împrumuturile suplimentare vin cu dobânzi mai mari, mai ales într-un context în care investitorii se uită atent la stabilitatea politică și la capacitatea Guvernului de a controla cheltuielile.

Economia încetinește, iar veniturile statului pot rata ținta

În opinia lui Borza, România nu se mai află într-o zonă de creștere economică solidă, ci într-o perioadă de contracție și prudență. Dacă economia încetinește, firmele vând mai puțin, profitul scade, consumul se reduce, iar statul colectează mai puțin din TVA, impozit pe profit, contribuții și alte taxe.

Acesta este mecanismul prin care o problemă aparent tehnică - veniturile din buget - devine o problemă pentru întreaga economie. Dacă firmele nu mai produc suficient, dacă oamenii consumă mai puțin și dacă banii europeni nu intră la timp, atunci bugetul rămâne fără o parte din resursele pe care conta.

Borza a formulat direct riscul: „automat că n-o să mai intre 100 de miliarde de lei, o să intre jumate. Și atunci automat că nu putem face venituri de 736 de miliarde. O să facem sub 700, pentru că și economia recesiune nu duduie, ci bubuie”.

Ce poate urma dacă veniturile nu intră la buget

Dacă estimările lui Borza se confirmă, statul va avea câteva opțiuni, toate dificile. Prima este să se împrumute mai mult, ceea ce înseamnă creșterea datoriei publice și a costurilor cu dobânzile. A doua este să amâne plăți către companii, inclusiv rambursări de TVA, lucrări de infrastructură sau facturi către furnizori. A treia este să taie cheltuieli. A patra este să majoreze taxe.

Pentru populație, efectul se poate vedea prin prețuri mai mari, servicii publice mai slabe, investiții întârziate sau o presiune fiscală mai mare. Pentru firme, riscul este și mai direct: întârzieri la plată, blocaje de cash-flow, scăderea cererii și costuri mai mari de finanțare.

Borza a avertizat că România nu își mai permite o perioadă lungă de provizorat politic și administrativ, pentru că bugetul are nevoie de decizii rapide. „Ce faci cu țara asta? Stai într-un provizorat, într-un interimat până în toamnă?”, a spus acesta.

Dincolo de disputa politică, mesajul economic este clar: dacă bugetul a fost construit pe bani care nu sunt siguri, nota de plată se poate muta rapid către economie, firme și populație.