Radu Burnete: România trebuie să se obișnuiască cu instabilitatea politică

Radu Burnete: Trăim o angoasă politică, dar trebuie să ne obișnuim cu instabilitatea. AI poate schimba productivitatea României

Consilierul prezidențial pe Politici Economice și Sociale, Radu Burnete, avertizează că România nu își mai poate permite să aștepte o perioadă ideală de stabilitate pentru a lua decizii economice majore. Într-un context politic tensionat și greu de anticipat, acesta spune că mediul de afaceri, administrația și decidenții politici trebuie să învețe să funcționeze într-o lume mai instabilă, în care competitivitatea va depinde tot mai mult de tehnologie, digitalizare și inteligență artificială.

Declarațiile au fost făcute marți, în cadrul ANIS International Summit 2026, eveniment organizat de Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, unde tema centrală a fost transformarea economiei și a industriei IT&C din România către un model bazat pe inovare, produse și valoare adăugată.

„Trăim o angoasă politică”

Radu Burnete a spus că sentimentul de neliniște politică este real, dar a avertizat că nu trebuie tratat ca o situație trecătoare, după care lucrurile vor reveni automat la normal. În opinia sa, instabilitatea nu este doar o problemă românească, ci un fenomen mai larg, prezent la nivel global.

„Simţim cu toţii că trăim o angoasă politică în acest moment şi am trăit multe în ultima vreme. Una dintre ele este că mereu aşteptăm să vină, aşa, o perioadă de acalmie, de stabilitate, ca să putem face lucrurile alea mai mari şi mai grele. Eu v-aş sugera mai degrabă să vă obişnuiţi cu tipul acesta de instabilitate sistemică, pentru că ea nu e doar în România. Ea e pe toată planeta şi nu cred că va trece curând”, a afirmat consilierul prezidențial.

Mesajul transmis mediului de afaceri este că proiectele mari nu mai pot fi amânate la nesfârșit în așteptarea unui climat politic perfect. România trebuie să ia decizii și să facă reforme într-un mediu „mai puţin predictiv, mai puţin stabil”, marcat de transformări pe care nu le poate anticipa pe deplin.

Economia României, în fața unei transformări profunde

Burnete a legat această instabilitate de schimbările profunde prin care trece economia. Tema competitivității și a productivității devine centrală, mai ales în condițiile în care accelerarea tehnologică comprimă perioadele de tranziție.

„Economia noastră trece printr-o transformare şi, probabil că datorită accelerării tehnologice, aceste perioade se comprimă. Cumva, cred că suntem, din nou, în faţa unui astfel de pas în care economia noastră va trebui să treacă printr-o transformare profundă”, a spus acesta.

Consilierul prezidențial a descris momentul actual ca fiind începutul unei noi paradigme tehnologice, în care inteligența artificială poate schimba nu doar anumite procese, ci întregul mod în care sunt organizate companiile și administrația publică.

În viziunea sa, inteligența artificială nu trebuie privită doar ca un instrument punctual, folosit pentru redactarea unor texte sau automatizarea unor sarcini simple. Miza reală este redesenarea sistemelor de lucru.

AI, cheia productivității

Radu Burnete a spus că inteligența artificială este o tehnologie de uz general, capabilă să schimbe radical productivitatea, dar numai dacă este integrată în mod coerent în economie și administrație.

„Noi avem această nouă tehnologie de uz general - Inteligenţa Artificială - care cu certitudine va schimba foarte multe lucruri (...) Tipul acesta de tehnologie de uz general schimbă o paradigmă de productivitate când reuşeşti să redesenezi sistemul, adică redesenezi compania, redesenezi administraţia, utilizând această nouă tehnologie”, a afirmat Burnete.

Declarația merge dincolo de discursul general despre digitalizare. Oficialul sugerează că România are nevoie de o schimbare de arhitectură instituțională și economică, nu doar de adoptarea unor aplicații noi. Cu alte cuvinte, AI poate ajuta economia doar dacă firmele și statul își regândesc modul de lucru în jurul acestei tehnologii.

Pentru mediul de afaceri, acest lucru poate însemna procese automatizate, decizii bazate pe date, reducerea birocrației interne și creșterea valorii adăugate. Pentru administrație, provocarea este și mai mare: servicii publice mai rapide, analiză mai bună a datelor, reducerea întârzierilor și o capacitate mai mare de reacție.

Administrația folosește AI „după capul ei”

Una dintre cele mai critice observații făcute de Radu Burnete a vizat administrația publică. Potrivit acestuia, statul român a început deja să folosească inteligența artificială, dar fără o direcție comună, fără reguli clare și fără coordonare.

„Administraţia românească a adoptat AI, dar fiecare o foloseşte după capul lui... Să ştiţi că se foloseşte atât de des, încât eu am învăţat să identific o funcţie de formatare, dacă eu primesc un document făcut de Chatgpt, de Grok şi aşa mai departe”, a spus consilierul prezidențial.

Afirmația scoate la iveală o problemă sensibilă: tehnologia a intrat deja în instituții, dar într-un mod fragmentat. Funcționarii folosesc instrumente de AI, însă nu există încă o strategie clară privind securitatea datelor, calitatea documentelor, responsabilitatea deciziilor sau standardele de utilizare.

Asta poate crea atât oportunități, cât și riscuri. Pe de o parte, AI poate scurta timpul de lucru și poate crește productivitatea. Pe de altă parte, folosirea necontrolată poate duce la documente inconsistente, erori, probleme de confidențialitate sau dependență de instrumente externe.

Un grup de reflecție pentru consens politic

Radu Burnete a propus crearea unui grup de reflecție care să aducă împreună mai multe zone din societate, cu scopul de a identifica două sau trei măsuri concrete care pot fi implementate relativ rapid și care au nevoie de consens politic.

„Ceea ce pot eu să fac este să adun mai multe zone din societate şi să încerc să generez un compromis sau o idee pe care să o împingem înainte. Haideţi să facem acest grup de reflecţii şi împreună să vedem care sunt acele două - trei lucruri pe care le putem face relativ repede şi care au nevoie de consens politic”, a declarat acesta.

Burnete a spus că este dispus să investească resursele pe care le are la dispoziție pentru a aduce actorii politici la masă. El a explicat că poate media dialogul între mediul tehnologic, mediul economic și zona politică, având experiență atât în zona de business, cât și o înțelegere tot mai bună a mecanismelor politice.

Această invitație este importantă pentru industria IT&C, care cere de ani de zile predictibilitate fiscală, politici publice coerente și sprijin pentru trecerea de la servicii externalizate la produse proprii, inovare și valoare adăugată mai mare.

Industria IT caută un nou model de creștere

ANIS International Summit 2026 are loc într-un moment în care industria IT&C din România se află într-un punct de inflexiune. Modelul bazat pe outsourcing și costuri competitive este tot mai presat de automatizare, de competiția globală și de schimbările tehnologice accelerate.

Tema evenimentului - tranziția către un model bazat pe inovare, produse și valoare adăugată - reflectă o preocupare majoră pentru viitorul sectorului. România are o industrie IT puternică, dar provocarea este să transforme competențele tehnice în produse proprii, platforme, soluții scalabile și avantaje competitive pe termen lung.

Declarațiile lui Radu Burnete vin exact pe această linie: competitivitatea României nu va mai putea fi construită doar pe costuri mai mici sau pe forță de muncă bine pregătită, ci pe capacitatea de a integra rapid noile tehnologii în economie și administrație.

În esență, mesajul consilierului prezidențial este că România trebuie să renunțe la reflexul de a aștepta stabilitatea perfectă. Instabilitatea politică și economică ar putea deveni noua normalitate, iar în acest mediu țara trebuie să ia decizii rapide, să folosească inteligența artificială strategic și să construiască un consens minim pentru reformele care pot crește productivitatea.