Patru din zece startup-uri europene ar putea căuta creșterea în afara regiunii

Aproape patru din zece startup-uri europene ar lua în calcul să plece din regiune pentru a se putea extinde, iar proporția depășește 50% în rândul celor cu cea mai rapidă creștere. Cifrele provin dintr-un sondaj AWS citat de Tanuja Randery, directorul companiei pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa, într-un interviu acordat Reuters.

Datele descriu o intenție, nu un val de relocări deja produs. Întrebarea pentru Europa este însă dacă firmele care se nasc aici vor găsi și capitalul, infrastructura și condițiile necesare pentru a crește tot aici. Pentru România, miza este dublă, țara ar putea atrage companii care caută costuri mai mici, dar propriile startup-uri se pot orienta spre alte piețe dacă găsesc acolo mai ușor finanțare și sprijin pentru extindere. Reuters

Reglementările și lipsa finanțării, printre motivele invocate

Potrivit lui Randery, startup-urile care iau în calcul plecarea caută finanțare și sprijin pentru dezvoltare, pe care spun că nu le găsesc în măsură suficientă în Europa. Pentru companiile aflate într-o etapă de creștere accelerată, accesul la capital poate conta la fel de mult ca piața în care își înregistrează sediul, finanțarea le permite să angajeze, să dezvolte produse și să intre pe piețe noi.

Directorul AWS a mai spus că unele companii europene ar putea cheltui până la 40 de cenți din fiecare euro pentru conformarea la reglementări, în loc să investească acei bani în tehnologie. Este o estimare relatată de Randery, nu un indicator oficial al costurilor suportate de toate firmele europene. Reuters nu a prezentat detalii despre metodologia sondajului AWS sau despre numărul companiilor intervievate, așa că procentul trebuie privit ca rezultat al cercetării citate de companie, nu ca statistică reprezentativă pentru întregul ecosistem european.

Presiunea de reglementare se suprapune peste alte obstacole. Europa încearcă să reducă distanța față de Statele Unite și China în cursa pentru inteligența artificială, dar se confruntă și cu limite de energie și de rețea, precum și cu dependența de modele și tehnologii dezvoltate în afara regiunii. 

AI este folosită, dar puține companii au o strategie clară

Mai mult de jumătate dintre companiile din Europa folosesc inteligența artificială, potrivit declarațiilor lui Randery. Însă numai una din cinci ar avea o strategie AI clară, un model de guvernanță și investiții în procese care să schimbe fundamental modul de funcționare al companiei.

Diferența dintre utilizarea punctuală a unor instrumente și integrarea lor în activitatea de bază poate deveni un avantaj competitiv. Companiile care nu reușesc să transforme testele în produse și procese concrete riscă să piardă teren față de rivalii care investesc în infrastructură, personal specializat și aplicarea AI la scară mai mare.

Randery a indicat inferența AI, etapa în care un model antrenat este folosit pentru a genera rezultate în aplicații reale, drept un domeniu în care firmele europene ar trebui să investească. Ea a pledat pentru accelerarea dezvoltării fără renunțarea la măsurile de siguranță.

Citește și: Start-Up Nation a început cu probleme tehnice. Peste 1.200 de persoane s-au înscris până la prânz

România poate atrage firme, dar are nevoie de capital

Pentru România, costurile mai mici pot fi un atu în competiția pentru firme care caută o bază de operațiuni în Europa. Dar avantajul costurilor nu rezolvă automat problema finanțării pentru companiile locale care vor să crească. Dacă accesul la capital și la piețe mai mari este mai facil în altă jurisdicție, fondatorii pot lua în calcul mutarea sediului sau a unor funcții importante.

Există și inițiative menite să acopere o parte din deficitul de finanțare. Fondul European de Investiții și Guvernul României au lansat Innovation Romania Holding Fund, cu o alocare totală de până la 100 de milioane de euro pentru susținerea unor fonduri de tehnologie, acceleratoare și co-investiții. Fondul vizează tocmai golurile de finanțare din etapele timpurii ale ecosistemului românesc. Existența instrumentului nu arată însă, de una singură, câte startup-uri vor obține finanțare și dacă aceasta va fi suficientă pentru a le susține extinderea.

Comisia Europeană a lansat în 2025 o strategie pentru startup-uri și companii aflate în creștere, cu obiectivul de a face din Europa un loc mai atractiv pentru lansarea și dezvoltarea firmelor tehnologice. Pentru România, miza este ca măsurile europene și instrumentele de finanțare să se traducă în capital disponibil, acces la clienți și condiții previzibile pentru companiile care vor să se extindă.

Procentul AWS semnalează presiunea resimțită de o parte dintre startup-uri, dar nu dovedește că patru din zece firme au decis să plece. El indică faptul că o parte dintre companii compară deja condițiile de dezvoltare din Europa cu cele din alte regiuni. Pentru România, provocarea este să atragă investiții și firme din exterior, dar și să le ofere startup-urilor locale motive să-și construiască aici următoarea etapă de creștere.