Noi reguli pentru taxele şi impozitele locale. Modificare a Codului fiscal, în Parlament

A fost înregistrată la Senat o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Iniţiatorii explică: „Analiza cadrului legislativ în vigoare evidenţiază existenţa unor deficienţe care afectează coerenţa şi calitatea procesului decizional în materia fiscalităţii locale.

În primul rând, se constată absenţa unui standard minim de fundamentare pentru majorarea impozitelor şi taxelor locale. Legislaţia actuală conferă autorităţilor locale competenţa de a ajusta nivelul obligaţiilor fiscale, însă nu stabileşte în mod expres obligaţia de a prezenta o analiză economică şi socială care să justifice aceste măsuri. În consecinţă, deciziile pot fi adoptate fără o evaluare riguroasă a necesităţii şi fără o corelare clară cu impactul asupra contribuabililor.

Citiţi şi: Angajații pe salariul minim pierd o parte din facilități de la 1 iulie

În al doilea rând, aplicarea principiului autonomiei locale cunoaşte variaţii semnificative în practică. În lipsa unor repere obiective, nivelul taxelor şi impozitelor locale poate diferi considerabil între unităţi administrativ-teritoriale similare, ceea ce conduce la apariţia unor dezechilibre şi la afectarea caracterului echitabil al sarcinii fiscale. Această situaţie influenţează negativ coerenţa sistemului fiscal şi poate genera distorsiuni în mediul economic.

O altă problemă relevantă o reprezintă aplicarea insuficientă a principiului transparenţei decizionale. Deşi cadrul legal general este stabilit prin Legea nr. 52/2003, în practică procedurile de consultare publică nu sunt întotdeauna utilizate în mod efectiv. În numeroase situaţii, documentele aferente proiectelor de hotărâri nu conţin explicaţii detaliate privind impactul măsurilor propuse, ceea ce limitează capacitatea cetăţenilor şi a mediului de afaceri de a înţelege şi evalua deciziile fiscale.

Citiţi şi: Afaceri "la negru". ANAF, intervenţii în forţă în zone cu risc fiscal ridicat

În acelaşi timp, cadrul normativ actual nu oferă instrumente suficiente pentru verificarea proporţionalităţii măsurilor fiscale adoptate la nivel local. Lipsa unei obligaţii de analiză a impactului permite adoptarea unor majorări care nu sunt corelate în mod direct cu necesităţile bugetare sau cu nivelul serviciilor publice furnizate. Această situaţie poate conduce la creşterea excesivă a sarcinii fiscale, fără o justificare adecvată.

În practică, aceste vulnerabilităţi permit adoptarea unor hotărâri ale autorităţilor deliberative locale fără studii de impact, fără evaluarea efectelor asupra mediului economic şi fără o analiză reală a consecinţelor sociale. Astfel de decizii pot afecta atât contribuabilii persoane fizice, prin creşterea costurilor de trai, cât şi operatorii economici, prin majorarea costurilor de funcţionare".

Schimbările propuse

Concret, prezenta iniţiativă legislativă urmăreşte, potrivit expunerii de motive, instituirea unui cadru normativ clar şi coerent pentru fundamentarea deciziilor privind stabilirea şi majorarea impozitelor şi taxelor locale, în vederea creşterii transparenţei, predictibilităţii şi responsabilităţii în procesul decizional.

Scopul principal al reglementării constă în introducerea unei obligaţii explicite în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale de a fundamenta, în mod obiectiv şi verificabil, orice majorare a impozitelor şi taxelor locale care depăşeşte rata anuală a inflaţiei comunicată de Institutul Naţional de Statistică. Această abordare instituie un reper economic obiectiv, fără a limita competenţele autorităţilor locale, dar asigurând exercitarea acestora în condiţii de responsabilitate.

Reglementarea propusă nu restrânge autonomia locală, ci stabileşte condiţii de exercitare a acesteia în acord cu principiile constituţionale. Autorităţile locale păstrează dreptul de a decide asupra nivelului impozitelor şi taxelor, însă sunt obligate să justifice măsurile adoptate atunci când acestea depăşesc nivelul inflaţiei, prin prezentarea unor analize privind necesitatea, oportunitatea şi impactul economic şi social.

Prin această intervenţie legislativă se urmăreşte consolidarea predictibilităţii fiscale, element esenţial pentru stabilitatea economică. Stabilirea unor reguli clare privind fundamentarea deciziilor fiscale permite contribuabililor şi mediului de afaceri să anticipeze evoluţia sarcinii fiscale şi să îşi planifice activitatea în condiţii de stabilitate.

De asemenea, reglementarea contribuie la protejarea contribuabililor împotriva unor majorări nejustificate, prin instituirea unor obligaţii de motivare şi transparenţă. Decizia fiscală devine astfel un act administrativ fundamentat, bazat pe date economice şi pe o analiză reală a impactului.

În acelaşi timp, se urmăreşte creşterea calităţii actului administrativ. Autorităţile publice locale vor avea obligaţia de a elabora documente justificative, ceea ce conduce la adoptarea unor decizii mai bine fundamentate şi la reducerea riscului de erori sau abuzuri.

Reglementarea are şi rolul de a reduce riscul de litigii generate de lipsa fundamentării deciziilor fiscale. Prin stabilirea unor criterii clare, actele administrative devin mai solide din punct de vedere juridic şi mai uşor de verificat în cadrul controlului exercitat de instanţele competente, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

În ansamblu, scopul reglementării constă în crearea unui echilibru între autonomia locală şi necesitatea protejării interesului public, prin instituirea unor reguli care să asigure fundamentarea, transparenţa şi predictibilitatea deciziilor fiscale la nivel local.”