Lovitură pentru banii europeni ai României. Germania cere tăierea a sute de miliarde de euro din bugetul UE

Germania respinge proiectul de aproape 2.000 de miliarde de euro pregătit de Comisia Europeană pentru bugetul Uniunii Europene din perioada 2028–2034 și solicită reduceri de „sute de miliarde de euro”. Presiunea exercitată de Berlin poate deschide o negociere dură inclusiv asupra fondurilor de coeziune și a subvențiilor agricole, două dintre principalele surse de finanțare europeană pentru România.

Cancelarul german Friedrich Merz consideră că propunerea Comisiei Europene este prea mare într-un moment în care guvernele statelor membre sunt obligate să-și reducă deficitele și să limiteze cheltuielile publice.

„Vorbim despre sute de miliarde de euro care trebuie economisite”, a declarat Merz, potrivit Reuters.

Cancelarul a cerut ca reducerile să fie analizate în toate domeniile finanțate din bugetul comunitar. Germania dorește în același timp ca viitorul cadru financiar să acorde prioritate competitivității economice și apărării, în detrimentul unor structuri de cheltuieli considerate depășite.

Frontul statelor care refuză un buget mai mare

Germania nu este singură în această dispută. Olanda, Austria, Danemarca, Finlanda și Suedia susțin, de asemenea, limitarea cheltuielilor europene.

Este vorba în principal despre state contributoare nete, care varsă la bugetul UE mai mulți bani decât primesc prin programele comunitare. Aceste țări nu vor ca extinderea atribuțiilor Uniunii să conducă automat la creșterea contribuțiilor plătite din bugetele naționale.

Proiectul Comisiei Europene prevede un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro, echivalent cu aproximativ 1,26% din venitul național brut al Uniunii. În termeni nominali, suma este cu aproximativ 60% mai mare decât cea prevăzută în actualul cadru financiar multianual.

Comparația trebuie însă privită cu prudență. Viitorul buget va trebui să acopere și rambursarea datoriilor contractate pentru programul european de redresare de după pandemie, precum și cheltuieli mult mai mari pentru apărare, securitate, competitivitate și sprijinirea Ucrainei.

De ce sunt importante negocierile pentru România

Pentru România, miza principală este păstrarea fondurilor destinate reducerii decalajelor dintre regiuni, infrastructurii și agriculturii.

Propunerea Comisiei prevede reunirea mai multor surse de finanțare gestionate de state și regiuni în cadrul unor Planuri naționale și regionale de parteneriat. Politica de coeziune și agricultura ar urma să rămână în centrul acestor planuri.

La nivelul întregii Uniuni, proiectul rezervă aproximativ 300 de miliarde de euro pentru agricultură și cel puțin 218 miliarde de euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate. Un Fond european pentru competitivitate ar urma să primească aproximativ 451 de miliarde de euro, iar 131 de miliarde de euro ar fi direcționate către apărare și spațiu.

Comisia susține că fiecare stat va putea accesa sume comparabile cu cele disponibile în prezent. Proiectul conține și o garanție potrivit căreia regiunile mai puțin dezvoltate trebuie să primească, în ansamblu, cel puțin același nivel de finanțare ca în actualul pachet pentru coeziune.

Aceste promisiuni sunt însă incluse numai în propunerea inițială. Solicitarea Germaniei de a reduce bugetul cu sute de miliarde de euro poate redeschide atât valoarea totală a pachetului, cât și împărțirea banilor între agricultură, coeziune, apărare și competitivitate.

În cazul României, diminuarea componentei de coeziune ar putea însemna mai puțini bani pentru autostrăzi, căi ferate, apă și canalizare, dezvoltare regională și proiecte ale administrațiilor locale. Reducerea bugetului agricol ar putea afecta plățile directe către fermieri și finanțarea investițiilor din mediul rural.

Nu există, deocamdată, o decizie privind diminuarea alocării României. Discuția se află în etapa negocierii politice, iar suma finală nu a fost stabilită.

Germania nu vrea noi împrumuturi comune

Merz și președintele Consiliului European, António Costa, au convenit că viitorul buget nu trebuie construit pe o nouă creștere a datoriei comune europene.

Berlinul respinge astfel ideea repetării modelului folosit pentru NextGenerationEU, program finanțat prin împrumuturi contractate de Comisia Europeană în numele statelor membre.

Poziția Germaniei complică ecuația financiară: Uniunea trebuie să plătească datoria programului post-pandemie, să finanțeze apărarea și Ucraina și, simultan, să păstreze fondurile tradiționale pentru agricultură și dezvoltare regională.

Comisia a propus mai multe venituri proprii pentru bugetul european, printre care preluarea unei părți din încasările generate de certificatele de emisii și mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, o resursă legată de deșeurile electronice, una bazată pe accizele la tutun și o contribuție aplicată companiilor mari.

România are și ea drept de veto

Negocierile vor fi dificile deoarece cadrul financiar multianual trebuie aprobat în unanimitate de toate cele 27 de state membre și trebuie să primească acordul Parlamentului European.

În consecință, nici Germania nu poate impune singură reducerile, dar nici România și celelalte state beneficiare nete nu pot obține un buget mai mare fără acceptul Berlinului și al aliaților săi.

România are formal drept de veto, însă rezultatul va depinde de alianțele pe care le poate construi cu alte state din Europa Centrală și de Est, cu țările din sudul Uniunii și cu marile beneficiare ale Politicii Agricole Comune.

Liderii europeni vor să ajungă la un acord până la sfârșitul anului 2026, astfel încât noile programe să poată începe la 1 ianuarie 2028. Comisia confirmă că decizia va fi luată de statele membre în unanimitate, cu acordul Parlamentului European. Propunerea Comisiei Europene pentru bugetul 2028–2034