Guvernul înființează o nouă companie feroviară. Care sunt motivațiile

Guvernul României aprobă înființarea societății Carpatica Feroviar SA, un nou operator de transport feroviar de marfă cu capital de stat. Decizia vine în contextul provocărilor economice și geopolitice recente, dar și din necesitatea alinierii la angajamentele internaționale asumate de România, atât în cadrul Uniunii Europene, cât și al NATO.

Transporturi strategice și comerciale

Carpatica Feroviar va avea un dublu rol: asigurarea transporturilor de interes strategic, în special în perioade de criză, și operarea de servicii comerciale pe piața liberă. Statul român vizează prin această inițiativă garantarea mobilității prioritizate pentru transportul de trupe și echipamente militare, ajutor umanitar și resurse vitale, precum combustibili și cereale, în cazul unor urgențe sau crize.

Compania va prelua și activități comerciale, completând astfel oferta de transport feroviar existentă. Aceasta va contribui la diversificarea serviciilor pe piață și la crearea unui echilibru între nevoile strategice și cerințele economiei de piață.

Motivația înființării: crizele recente și obligațiile internaționale

Evenimentele din perioada 2020-2023, inclusiv pandemia de COVID-19, criza energetică și conflictul din Ucraina, au scos în evidență vulnerabilitățile din sectorul transporturilor și nevoia unui operator capabil să răspundă rapid solicitărilor urgente. România, având statut de membră NATO și UE, are obligații în cadrul mobilității militare și cooperării internaționale, participând activ la eforturi umanitare și logistice, precum cele pentru Ucraina sau Turcia.

Înființarea Carpatica Feroviar reflectă aceste responsabilități strategice, asigurând că România poate răspunde eficient cerințelor NATO și UE. Mai mult, investițiile în transportul feroviar sunt corelate cu obiectivele naționale și europene de sustenabilitate, având în vedere că acest tip de transport produce mai puține emisii de carbon comparativ cu transportul rutier.

Soluția la problemele CFR Marfă

CFR Marfă, principalul operator feroviar de marfă din România, se află într-o situație financiară dificilă după decizia Comisiei Europene din 2020, care a obligat statul să recupereze un ajutor de stat ilegal în valoare de 2,6 miliarde de lei. În acest context, înființarea Carpatica Feroviar devine o soluție pentru menținerea serviciilor de transport strategice, în condițiile în care viitorul CFR Marfă este incert.

Carpatica Feroviar va prelua o parte din cererea existentă pe piață, asigurând astfel continuitatea transportului feroviar de marfă. Noua companie va avea obligația de a respecta reglementările europene în domeniul concurenței și să acționeze atât în interesul strategic al statului, cât și în cel comercial, prin utilizarea eficientă a resurselor proprii.

Impact economic și de mediu

Guvernul anticipează că, prin susținerea transportului feroviar, va putea reduce traficul rutier cu 10% până în 2026 și va contribui la obiectivele climatice ale UE, printre care reducerea emisiilor de carbon cu 90% până în 2050. Transportul feroviar are un avantaj important în ceea ce privește digitalizarea și automatizarea, ceea ce îl face mai eficient economic și mai sustenabil pe termen lung.

România se alătură astfel inițiativelor europene pentru o mobilitate verde și inteligentă, promovând transportul intermodal, care va deveni o alternativă competitivă la transportul rutier până în 2030.

Consolidarea transportului feroviar de marfă

Înființarea Carpatica Feroviar SA este un pas esențial pentru consolidarea transportului feroviar de marfă în România, într-un context internațional marcat de crize economice și geopolitice. Compania va asigura atât servicii strategice, necesare în perioade de criză, cât și servicii comerciale pentru a răspunde cerințelor pieței.

Prin această inițiativă, guvernul urmărește să crească securitatea națională, să sprijine dezvoltarea economică și să promoveze sustenabilitatea în sectorul transporturilor. Carpatica Feroviar va juca un rol crucial în asigurarea stabilității logistice și economice a țării, oferind în același timp un exemplu de adaptare la cerințele climatice și digitale ale Uniunii Europene.