Gigantul cuprului din UE caută noi mine. Polonezii vor achiziții în Africa, Europa și Americi

KGHM, cel mai mare producător de cupru din Uniunea Europeană, pregătește o extindere internațională, într-un moment în care tranziția energetică, dezvoltarea mașinilor electrice, investițiile în turbine eoliene și boom-ul inteligenței artificiale cresc presiunea pe piața metalelor critice. Compania poloneză vrea să își consolideze poziția în Europa și Africa și urmărește posibile achiziții în Americi, în special în Chile, Argentina, Statele Unite și Canada.

Miza este dublă. Pe de o parte, KGHM vrea să își asigure surse stabile de materie primă pentru topitoriile din Polonia. Pe de altă parte, compania caută active internaționale care să îi întărească poziția financiară într-o piață în care cuprul devine tot mai important pentru electrificare, infrastructură energetică și tehnologiile curate.

Cererea de cupru crește odată cu tranziția energetică

Directorul general al KGHM, Remigiusz Paszkiewicz, spune că direcția pieței este evidentă: cererea de cupru va crește pe măsură ce lumea investește în tehnologii mai curate.

„Toată lumea este conștientă că, din cauza tranziției energetice, a investițiilor în turbine eoliene și vehicule electrice, cererea de cupru va crește”, a declarat Paszkiewicz. El a arătat că acest proces este vizibil mai ales în China, unde nevoia de cupru rămâne la un nivel foarte ridicat.

Cuprul este esențial pentru rețele electrice, cabluri, vehicule electrice, infrastructură de energie regenerabilă și echipamente industriale. De aceea, competiția pentru resurse devine tot mai dură, iar marii producători încearcă să își securizeze aprovizionarea pe termen lung.

KGHM caută noi active în Europa și Africa

Compania poloneză vrea să adauge aproximativ 100.000 de tone pe an de producție proprie prin extinderea în zone mai apropiate de baza sa industrială. KGHM a semnat recent un memorandum în Maroc privind posibile investiții în sectorul materiilor prime, iar planurile pentru această țară și pentru alte locații sunt legate direct de nevoia de aprovizionare stabilă a topitoriilor din Polonia.

„Planurile pentru Maroc și alte câteva locații sunt direct legate de necesitatea de a asigura livrări stabile, pe termen lung, pentru topitoriile noastre”, a spus Paszkiewicz.

Strategia are și o componentă de cost. Dacă își crește producția proprie, KGHM poate reduce costurile logistice și dependența de materialele cumpărate de pe piață, a căror procesare în topitorii devine tot mai scumpă. În plus, compania vrea să evite exploatarea excesivă a zăcămintelor naționale din Polonia.

Polonia are cele mai mari rezerve de cupru din UE, dar exploatarea devine mai grea

Polonia găzduiește cele mai mari rezerve de cupru din Uniunea Europeană, iar KGHM produce local cupru și argint încă din anii '60. Problema este că, pentru a menține nivelul dorit de producție, compania trebuie să exploateze zăcăminte aflate la adâncimi tot mai mari.

Acest lucru ridică presiunea pe costuri. Operațiunile poloneze ale KGHM se confruntă și cu o taxă locală ridicată pe extracție. Prin comparație, costul C1 al companiei la mina open-pit Sierra Gorda din Chile a fost, în primul trimestru, cu 47% mai mic decât în Polonia. C1 este un indicator urmărit în industrie, care arată costurile cash de la extracție până la procesarea și livrarea cuprului pe piață.

Această diferență explică de ce activele internaționale devin tot mai importante pentru compania poloneză.

Americile revin în atenția KGHM

KGHM analizează active în Chile, Argentina, Statele Unite și Canada și restrânge în prezent lista celor mai promițătoare ținte. Compania vrea să ia o decizie finală în următoarele luni.

Paszkiewicz spune că nu există prea mult spațiu de așteptare, pentru că toți jucătorii mari caută noi oportunități. Totuși, KGHM nu vrea să intre în proiecte foarte costisitoare sau cu risc ridicat.

„Nu are sens să așteptăm, pentru că toată lumea caută noi oportunități, iar KGHM, ca societate listată și controlată de stat, are o toleranță mai mică la risc”, a spus șeful companiei. „Concurența este cu siguranță mare, dar avem o abordare echilibrată - nu vrem să intrăm în proiecte care ar necesita costuri foarte mari.”

Lecția achiziției Quadra FNX

KGHM are deja experiență internațională. În 2011, compania a cumpărat Quadra FNX Mining Ltd., într-o tranzacție de 2,84 miliarde de dolari, prin care s-a extins în Statele Unite, Canada și Chile. Operațiunea rămâne cea mai mare achiziție poloneză realizată vreodată în străinătate.

Deși activele internaționale ale KGHM au devenit profitabile abia recent, ele au generat aproape jumătate din EBITDA companiei, chiar dacă anul trecut au reprezentat doar 20% din volume. Acest lucru arată importanța strategică a expunerii externe, mai ales într-un moment în care costurile interne cresc, iar prețurile metalelor sunt ridicate.

Acțiunile KGHM au crescut cu 180% de la începutul anului trecut, pe fondul evoluției puternice a prețului cuprului, aflat aproape de maxime istorice, dar și al cererii legate de inteligență artificială și energie. Compania, evaluată la aproape 18 miliarde de dolari, a beneficiat și de faptul că este un producător rar care are expunere atât pe cupru, cât și pe argint, într-o perioadă în care ambele metale au avut raliuri importante.

Lumina Metals, oportunitate lângă minele poloneze

Pe plan intern, KGHM ar putea primi un impuls neașteptat. Compania canadiană Lumina Metals Corp. a descoperit zăcăminte bogate de cupru în apropierea siturilor KGHM din Polonia și intenționează să construiască propriile mine.

Producătorul polonez nu vede Lumina ca pe un competitor, ci ca pe o oportunitate. Motivul este simplu: materia primă extrasă de Lumina ar putea fi procesată în topitoria Glogow a KGHM.

„Nu există un loc mai bun pentru procesarea materiilor prime ale Lumina decât topitoria noastră din Glogow”, a spus Paszkiewicz. El a adăugat că, dacă investiția Lumina va duce într-un fel la reducerea taxei pe cupru, toată lumea ar avea de câștigat.

Cuprul devine o resursă strategică

Planurile KGHM arată cât de mult s-a schimbat statutul cuprului în economia globală. Metalul nu mai este doar o materie primă industrială clasică, ci un element central al tranziției energetice. Fără cupru, extinderea rețelelor electrice, producția de mașini electrice, turbinele eoliene, centrele de date și infrastructura pentru inteligență artificială devin mai greu de realizat.

Pentru Europa, problema este și mai sensibilă. Uniunea Europeană încearcă să reducă dependențele externe în domeniul materiilor prime critice, iar KGHM este unul dintre puținii mari producători europeni de cupru. Extinderea sa în Africa, Europa și Americi nu este doar o strategie de creștere corporativă, ci și parte dintr-o competiție mai largă pentru resursele care vor susține economia verde și industria viitorului.

Pentru România și regiune, mișcarea este relevantă prin efectul asupra pieței metalelor, asupra investițiilor industriale și asupra costurilor proiectelor energetice. Dacă cererea globală de cupru continuă să crească, prețurile ridicate se vor reflecta în costurile rețelelor electrice, ale parcurilor eoliene, ale infrastructurii de transport și ale industriei auto.