Guvernul pregătește măsuri pentru reducerea prețului energiei: Anunțul făcut de Ilie Bolojan
05 Martie 2026
Când vine gerul, România nu intră într-un regim de eficiență sau de strategie energetică, ci într-un mod de avarie, în care miza principală devine „să nu se strice nimic”. Exact acest lucru s-a întâmplat și în intervalul 14–18 ianuarie 2026, când temperaturile scăzute au pus simultan presiune pe piața gazelor naturale și pe cea a energiei electrice. Analiza realizată de Dumitru Chisăliță arată însă că, în mod paradoxal, România a reușit într-un moment critic să evite un scenariu clasic de scumpiri în lanț, datorită unui factor adesea ignorat în dezbaterea publică: energia eoliană.
Gerul a împins consumul în sus, pe toate fronturile
Potrivit analizei, frigul din a doua jumătate a lunii ianuarie a crescut rapid cererea de energie. Consumul zilnic de gaze naturale a urcat cu aproximativ 5%, alimentat de încălzirea populației, de funcționarea centralelor de termoficare și de necesarul industriei. În paralel, tranzitul de gaze către Republica Moldova a crescut cu circa 15%, amplificând presiunea asupra sistemului. În același timp, consumul orar de electricitate la vârf a fost cu 7% mai mare, mai ales în zonele unde încălzirea electrică este folosită ca soluție de avarie.
În mod tradițional, un asemenea context duce aproape automat la scumpiri. „În România, energia nu este ieftină atunci când este cea mai mare nevoie de ea”, subliniază Chisăliță în analiză. Iar piața gazelor a confirmat acest tipar: prețul pe PZU gaze a crescut cu 13% începând din 14 ianuarie, semnalând o presiune reală asupra aprovizionării și asupra capacităților de import și tranzit.
Evoluția consumului zilnic de gaze și a prețului PZU gaze în perioada 14–18 ianuarie 2026
Reflexul de securitate: gazul se păstrează, nu se arde
Creșterea prețului la gaze declanșează, în mod firesc, un reflex de securitate energetică: păstrarea gazului pentru consumatorii prioritari și evitarea folosirii lui în producția de electricitate, acolo unde există alternative. Arderea gazului în centrale electrice, într-un context de prețuri ridicate, înseamnă costuri mai mari, importuri mai mari și o vulnerabilitate sporită a sistemului.
Și totuși, ianuarie 2026 a adus un fenomen aparent paradoxal. Deși gazul s-a scumpit, prețul energiei electrice pe piața pentru ziua următoare a scăzut cu 35%. „În Europa ultimilor ani, regula a fost simplă: gaz scump egal curent scump. Pe 18 ianuarie 2026, această regulă a fost încălcată”, arată analiza.
Citește și: Decizia ANRE cu efecte directe pentru gaze, GNL și hidrogen
Decuplarea dintre gaz și electricitate
Explicația nu ține de vreo decizie spectaculoasă a autorităților, ci de condițiile meteo. Pe 18 ianuarie 2026, producția de energie eoliană a crescut masiv, importurile de electricitate au scăzut raportat la consum, iar producția pe bază de cărbune a fost redusă. „A bătut vântul și oferta ieftină a crescut suficient cât să înlocuiască producția scumpă”, notează Chisăliță.
Astfel, România a trăit un episod rar de „decuplare” între piața gazelor și cea a electricității: gazul s-a scumpit, dar curentul s-a ieftinit, deși cererea a crescut pentru ambele forme de energie.
Schimbarea de mix energetic, cu efecte concrete
Impactul asupra mixului de producție a fost semnificativ. Hidrocarburile utilizate pentru producerea de energie electrică au scăzut la jumătate în noaptea de 17 spre 18 ianuarie și cu aproximativ 25% în prima parte a zilei de 18 ianuarie. Nu a fost vorba de ajustări marginale, ci de o schimbare structurală temporară, cu efecte directe asupra costurilor, importurilor și emisiilor.
Un rezultat concret a fost economisirea a aproximativ 2,8 milioane de metri cubi de gaze într-o singură zi, 18 ianuarie 2026, într-un context de consum intern ridicat și tranzit semnificativ către Republica Moldova. „Când PZU gaze crește, fiecare metru cub care poate să nu se consume devine important”, subliniază Chisăliță.
Consumul de gaze în producția de energie electrică, cu și fără aport eolian
Solidaritate energetică, nu doar discurs
Fără aportul energiei eoliene, România ar fi avut nevoie de până la 2,8 milioane m³ de gaze suplimentar pe zi, ceea ce ar fi împins importurile și tranzitul spre limite dificil de gestionat. Gazul neconsumat în România a însemnat mai multă stabilitate și predictibilitate și pentru Republica Moldova. „Asta este solidaritate energetică reală, nu postări pe rețele sociale”, se arată în analiză.
Ce urmează: lecția strategică a zilei de 18 ianuarie
Concluzia este una clară: România a câștigat simultan pe două fronturi – a protejat consumatorii de electricitate de scumpiri și a economisit gaze exact într-un moment în care acestea deveniseră scumpe. Totul pentru că sistemul a avut alternative. Însă Chisăliță avertizează că acest scenariu nu trebuie idealizat: pot exista perioade cu temperaturi și mai scăzute, dar fără vânt, ceea ce ar reduce drastic producția eoliană exact când consumul crește.
De aceea, analiza tratează episodul din 18 ianuarie 2026 ca pe o lecție strategică pentru viitor: diversificarea surselor, capacități flexibile, stocare de energie, management inteligent al cererii și dezvoltarea autonomiei energetice. În acest context, este reluată și propunerea formulată încă din 2016 de Asociația Energia Inteligentă, privind înființarea unui Dispecerat Național de Securitate Energetică, capabil să coordoneze integrat producția, transportul, stocarea și consumul tuturor formelor de energie, mai ales în situații critice.
Analiza integrală este realizată pe baza documentului „Efectul gerului asupra piețelor de gaz și energie electrică din ultima săptămână și rolul energiei eoliene (cu focus pe 18 ianuarie 2026)”