Nuclearelectrica lansează licitația pentru dublarea producției de combustibil nuclear CANDU-6
12 Aprilie 2026
România încheie luna septembrie 2025 cu o rețea energetică extrem de activă în tranzacțiile transfrontaliere, înregistrând un flux semnificativ atât la export, cât și la import, pe fondul echilibrării pieței interne și al creșterii cererii în regiune.
România, hub energetic regional: peste 4.500 MW capacitate transfrontalieră disponibilă în ultima zi din septembrie
La final de septembrie 2025, România își confirmă statutul de jucător important în piața energetică regională, cu o capacitate totală de interconectare de 4.530 MW pentru export și import de energie electrică, potrivit datelor publicate de Transelectrica și OPCOM. Aceasta reprezintă potențialul maxim de flux transfrontalier pe care sistemul energetic național îl poate susține în relațiile comerciale cu țările vecine, fiind un indicator esențial pentru securitatea energetică și integrarea pieței europene.
Exporturi semnificative către Bulgaria și Ungaria
Cea mai mare parte a energiei livrate peste graniță în 30 septembrie s-a îndreptat către Bulgaria, unde rețeaua permite un flux de până la 1.900 MW, și către Ungaria, cu o capacitate de 1.000 MW. Interconexiunile cu cele două state sunt esențiale pentru echilibrarea producției și consumului în regiunea Europei Centrale și de Sud-Est, mai ales în contextul creșterii producției din surse regenerabile din România și al cererii ridicate din statele vecine.
Un volum similar de 1.000 MW poate fi exportat și către Serbia, unde piața internă are nevoie de completări semnificative din import în perioadele de vârf. De asemenea, România menține un flux stabil către Ucraina, cu o capacitate de 315 MW, și către Republica Moldova, unde rețeaua permite livrarea aceleiași cantități.
Importuri flexibile pentru acoperirea vârfurilor de consum
Dacă balanța comercială de energie este, în general, pozitivă pentru România (exporturile depășesc importurile), datele din 30 septembrie arată că interconectările joacă și un rol crucial în echilibrarea sistemului intern în perioadele de consum crescut.
Astfel, capacitățile de import sunt esențiale mai ales în perioadele de scădere a producției din surse hidro sau regenerabile. Importurile din Ungaria și Serbia, de câte 1.000 MW fiecare, contribuie la stabilizarea rețelei naționale, în timp ce fluxurile din Ucraina și Republica Moldova sunt folosite mai ales pentru susținerea zonelor de nord și est ale țării.
Rețea internă cu peste 19.000 MW capacitate de racordare
Pe plan intern, capacitatea totală de racordare a rețelei electrice naționale depășește 19.000 MW, împărțită pe zece zone regionale. Cea mai mare capacitate este înregistrată în zona H (Nord-Vest), cu 3.231 MW, urmată de F (Vest) cu 2.986 MW și C (Centru) cu 2.509 MW. Aceste zone sunt esențiale pentru conectarea noilor proiecte de producție – în special din surse regenerabile – la Sistemul Energetic Național.
Această structură reflectă investițiile masive din ultimii ani în rețeaua de transport și distribuție și subliniază rolul României ca nod energetic strategic între Europa Centrală, Balcani și zona Mării Negre.
România, tot mai aproape de statutul de exportator net stabil
Prin dezvoltarea infrastructurii și diversificarea surselor de producție, România este tot mai aproape de obiectivul strategic de a deveni exportator net constant de energie. Capacitățile transfrontaliere ridicate, combinate cu investițiile în energie verde și modernizarea rețelei, oferă premisele pentru consolidarea poziției țării pe piața energetică europeană și pentru atragerea de investiții în noi capacități de producție.