DCBusiness Energie Legea prosumatorilor, în disputa CCR: ce modificări reproșează președintele Parlamentului

Legea prosumatorilor, în disputa CCR: ce modificări reproșează președintele Parlamentului

Panouri fotovoltaice / Foto: Freepik
Curtea Constituțională a României discută, miercuri, sesizarea transmisă de președintele Nicușor Dan asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale, act normativ care redefinește statutul prosumatorilor și introduce noi reguli privind compensarea cantitativă, responsabilitatea la echilibrare și obligațiile furnizorilor.

Președintele reclamă depășirea mandatului de reexaminare

În documentul transmis CCR, Nicușor Dan arată că Parlamentul a modificat legea „cu depășirea limitelor reexaminării”, introducând soluții legislative noi, care nu au fost solicitate inițial în cererea de reexaminare din 12 decembrie 2023. Șeful statului amintește că a cerut doar corelarea definiției prosumatorului cu regulile privind licențierea producătorilor de energie electrică de peste 1 MW și clarificarea posibilității de compensare între mai multe locuri de consum, cu condiția ca acestea să fie racordate la același operator de distribuție.

În forma retrimisă Parlamentului, președintele ceruse explicit reanalizarea limitelor privind compensarea financiară, corelarea normelor cu Regulamentul UE privind echilibrarea și reevaluarea creșterii la 400 kW a pragului peste care furnizorii sunt obligați să asigure compensare cantitativă. Totodată, șeful statului a solicitat eliminarea obligației ca furnizorii să emită facturi „în numele și în contul prosumatorilor” fără o clarificare juridică și fiscală suficientă.

Parlamentul a introdus modificări suplimentare

Administrația Prezidențială atrage atenția că, în noua formă, legislativul a extins sfera autorităților și instituțiilor publice care pot vinde energie produsă sau stocată – un aspect care nu figurează în cererea de reexaminare. Mai mult, Parlamentul a revenit la limita de 200 kW pentru prosumatorii instituții publice care pot solicita compensare cantitativă, ceea ce constituie, în opinia președintelui, o schimbare de politică publică introdusă fără temei în procedura de reexaminare.

„Reevaluarea unor soluții legislative nevizate de cererea de reexaminare nu era posibilă”, arată șeful statului, amintind jurisprudența CCR, care permite doar corelări tehnice, nu opțiuni legislative noi.

Președintele precizează că Parlamentul are posibilitatea fie să își însușească observațiile, fie să le respingă, fie să respingă legea în ansamblu, dar nu să introducă soluții legislative care exced mandatul de reexaminare.

Legea a fost adoptată inițial în noiembrie 2023

Actul normativ fusese trimis la promulgare pe 25 noiembrie 2023 și propunea diferențierea clară între prosumatorii persoane fizice și persoane juridice. Legea stabilea majorarea limitei de putere instalată pentru compensarea cantitativă la 400 kW și definea posibilitatea prosumatorilor de a stoca energie, de a o vinde direct altor consumatori conectați la același sistem și de a compensa producția cu consumul în alt punct, dacă folosesc același furnizor și operator de distribuție.

De asemenea, legea ridica la 900 kW pragul de putere instalată până la care prosumatorii sunt exceptați de la responsabilitatea echilibrării și extindea regula din Codul fiscal privind neobligativitatea emiterii de facturi pentru energie produsă, de la 27 kW la 900 kW.

Citește și: Stocarea energiei devine noua miză a investițiilor: ANRE anunță schimbări majore pentru 2026–2027

Urmează deliberarea CCR

Judecătorii constituționali urmează să decidă dacă Parlamentul a respectat limitele procedurii de reexaminare sau dacă a introdus modificări care schimbă substanțial filosofia legii, încălcând prevederile constituționale. O eventuală admitere a sesizării ar trimite legea înapoi în legislativ, reluând procesul de corelare legislativă într-un domeniu aflat oricum sub presiune, în contextul tranziției energetice și al creșterii accelerate a numărului de prosumatori în România.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.