Deficitul bugetar explicat simplu: de ce ne afectează pe toți

Deficitul bugetar este unul dintre cei mai invocați termeni în dezbaterile economice, mai ales atunci când se discută despre taxe, împrumuturi sau măsuri de austeritate. Deși apare frecvent în știri, nu este întotdeauna clar ce înseamnă și de ce are impact direct asupra economiei și asupra fiecărui contribuabil.

Ce este, concret, deficitul bugetar

Deficitul bugetar apare atunci când cheltuielile statului sunt mai mari decât veniturile încasate într-un anumit an.

Veniturile provin în principal din taxe și impozite (TVA, impozit pe venit, contribuții sociale, accize), dar și din dividende de la companiile de stat sau fonduri europene. Cheltuielile includ salarii bugetare, pensii, investiții publice, subvenții, dobânzi la datorie și alte programe sociale.

Dacă statul cheltuiește, de exemplu, 600 miliarde lei și încasează doar 550 miliarde lei, diferența de 50 miliarde lei reprezintă deficitul bugetar.

Cum se exprimă deficitul

Deficitul este prezentat, de regulă, ca procent din PIB (Produsul Intern Brut), pentru a permite comparații între țări și între ani diferiți.

Dacă o țară are un PIB de 1.500 miliarde lei și un deficit de 75 miliarde lei, deficitul este de 5% din PIB.

În Uniunea Europeană, regula generală stabilită prin Pactul de Stabilitate și Creștere prevede un plafon de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, deși în perioade de criză această limită poate fi depășită temporar.

De ce contează deficitul bugetar

Un deficit moderat poate fi considerat normal, mai ales dacă finanțează investiții în infrastructură, educație sau sănătate. Problemele apar atunci când deficitul devine persistent și ridicat.

Un deficit mare înseamnă că statul trebuie să se împrumute pentru a acoperi diferența. Aceste împrumuturi se transformă în datorie publică, iar datoria generează dobânzi care trebuie plătite anual.

Cu cât deficitul este mai mare, cu atât crește necesarul de finanțare, iar investitorii pot solicita dobânzi mai ridicate pentru a compensa riscul.

Impactul asupra economiei și populației

Deficitul bugetar influențează:

– nivelul dobânzilor la care statul se împrumută

– costul creditelor pentru populație și firme

– stabilitatea monedei naționale

– capacitatea statului de a investi

Dacă deficitul scapă de sub control, pot apărea măsuri de corecție: creșteri de taxe, reducerea cheltuielilor sau amânarea unor investiții.

Pe de altă parte, un deficit bine gestionat poate susține creșterea economică în perioade dificile, cum ar fi recesiunile sau crizele majore.

Deficit structural vs. deficit conjunctural

Economiștii fac diferența între deficitul structural și cel conjunctural.

Deficitul conjunctural apare temporar, în perioade de criză, când veniturile scad și cheltuielile cresc automat (de exemplu, prin plăți de șomaj).

Deficitul structural este mai problematic, deoarece reflectă un dezechilibru permanent între venituri și cheltuieli, independent de ciclul economic.

Corectarea deficitului structural presupune reforme fiscale sau administrative, nu doar măsuri temporare.

Este deficitul întotdeauna un lucru rău?

Nu neapărat. Economiile moderne funcționează, în mod obișnuit, cu un anumit nivel de deficit.

Problema nu este existența deficitului, ci dimensiunea și sustenabilitatea sa. Dacă economia crește mai repede decât datoria, deficitul poate fi gestionabil. Dacă însă datoria crește accelerat, încrederea investitorilor poate fi afectată.

În final, deficitul bugetar este un indicator al echilibrului financiar al statului. El arată cât de bine sunt corelate veniturile publice cu promisiunile și cheltuielile asumate.

Pentru contribuabili, deficitul nu este doar o cifră abstractă. El poate influența nivelul taxelor, costul creditelor și stabilitatea economică pe termen lung.