Bolojan: 90% din proiectele energetice sunt speculative. „Trebuie să deparazităm rețelele”
România are pe hârtie de aproape zece ori mai multă capacitate energetică aprobată decât consumă în realitate, însă majoritatea proiectelor nu sunt dezvoltate, ci blochează accesul investitorilor serioși. Este concluzia dură trasă de premierul Ilie Bolojan, care anunță schimbări majore în sectorul energetic și implicarea directă a Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
Acesta a prezentat un plan în cinci direcții prin care Guvernul vrea să reducă prețurile la energie și să crească siguranța sistemului.
Sistem blocat de proiecte speculative
Premierul a explicat, în timpul unei conferințe de presă, că România a ajuns într-o situație absurdă: pentru un consum de aproximativ 9.000 MW, există avize de racordare emise pentru circa 80.000 MW.
El a precizat că doar o mică parte dintre aceste proiecte au avansat efectiv, restul fiind ținute în piață fără intenția de a fi construite: „din cei 80.000 de megawați, în jur de 8.000 au avansat. Asta înseamnă că 90% din aceste proiecte sunt cu caracter speculativ” .
În opinia sa, aceste proiecte blochează rețelele și împiedică investițiile reale, forțând dezvoltatorii serioși fie să cumpere avizele existente, fie să suporte costuri suplimentare pentru racordare.
ANRE și Transelectrica, în centrul schimbărilor
Bolojan a subliniat că reformele nu pot fi realizate fără implicarea directă a autorităților din domeniu: „avem nevoie de colaborare a Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei” .
În același timp, premierul a indicat și rolul companiei Transelectrica în acumularea acestui blocaj, arătând că operatorul de transport a emis majoritatea avizelor tehnice de racordare: „Transelectrica, care a emis peste două treimi din aceste puteri” .
Potrivit acestuia, lipsa unor reguli stricte și a unor proceduri competitive a permis apariția unui sistem în care proiectele speculative au ajuns să domine piața.
Reguli mai dure pentru accesul la rețea
Executivul propune:
- creșterea garanțiilor financiare pentru proiecte
- introducerea unor termene ferme de implementare
- pierderea avizelor și a garanțiilor dacă investițiile nu sunt realizate
Bolojan a arătat că actualele garanții sunt prea mici și au permis dezvoltarea unui fenomen speculativ: „trebuie să mărim semnificativ garanțiile și să impunem termene ferme” .
Obiectivul este ca noul regulament să fie adoptat rapid, până la finalul lunii.
Presiune pe companiile de stat
O altă direcție majoră vizează companiile de stat din energie, care produc cea mai mare parte a electricității din România.
Premierul a criticat modul în care sunt conduse acestea, subliniind că lipsa unor indicatori de performanță clari a dus la întârzieri majore în investiții: „în foarte multe companii avem indicatori de performanță care nu sunt relevanți” .
El a anunțat evaluarea tuturor contractelor de mandat și introducerea unor criterii stricte, astfel încât managerii care nu livrează rezultate să poată fi înlocuiți.
Schimbări în funcționarea pieței
Guvernul vrea și reducerea volatilității prețurilor prin:
-
limitarea tranzacțiilor pe piața spot
-
creșterea contractelor pe termen lung
-
stimularea furnizorilor să vândă direct către clienți finali
„Piața de energie influențează cu câteva procente bune prețurile finale la consumatori”, a subliniat Bolojan.
Investiții și stocare, priorități pentru următorii ani
În paralel, autoritățile vor accelera investițiile în:
- capacități de stocare
- rețele și interconexiuni
- noi unități de producție
Premierul a arătat că, după dezvoltarea rapidă a energiei eoliene și fotovoltaice, următorii ani trebuie să fie dedicați stocării.
Toate aceste măsuri au un obiectiv declarat: reducerea costurilor pentru consumatori și creșterea siguranței energetice.
„Îmbunătățirea capacităților de producție și a reglementărilor trebuie să ne ducă la prețuri mai mici în energie”, a spus Bolojan.