Administrator din construcții, cercetat pentru contribuții salariale neplătite. Prejudiciu estimat la 1,3 milioane de lei
Un administrator al unei firme de construcții este cercetat într-un dosar penal instrumentat de polițiștii Capitalei, după ce ar fi reținut, dar nu ar fi virat la bugetul de stat contribuțiile aferente salariilor angajaților. Prejudiciul estimat de anchetatori se ridică la aproximativ 1,3 milioane de lei.
Percheziții în București și Ilfov într-un dosar de evaziune fiscală
Polițiștii din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București - Brigada de Combatere a Criminalității Economico-Financiare au pus în executare, la data de 18 iunie 2026, patru mandate de percheziție domiciliară, în municipiul București și în județul Ilfov.
Acțiunea a avut loc sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 și vizează un dosar penal privind săvârșirea infracțiunii de reținere și neplată, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență, a impozitelor și/sau contribuțiilor prevăzute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Potrivit informațiilor transmise de Poliția Capitalei, ancheta îl vizează pe un bărbat de 52 de ani, administrator al unei societăți comerciale care are ca obiect de activitate lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale.
Ce spun anchetatorii: contribuții reținute, dar nevirate la stat
Din cercetările efectuate până în prezent ar fi reieșit că, în perioada ianuarie 2023 - februarie 2026, administratorul societății ar fi reținut contribuțiile cu reținere la sursă aferente salariilor angajaților, însă nu le-ar fi virat către bugetul de stat.
Prejudiciul estimat în cauză este de aproximativ 1.300.000 de lei.
În practică, o astfel de situație apare atunci când o firmă calculează și reține din drepturile salariale sumele datorate către stat - impozit pe venit și contribuții sociale, după caz - dar nu le plătește în termenul legal. Din perspectiva angajaților, salariile pot părea achitate normal, însă obligațiile fiscale care trebuie transferate la buget rămân neachitate.
Legea nr. 241/2005 sancționează reținerea și neplata, în cel mult 60 de zile de la scadență, a impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă. Acest mecanism este important pentru că statul consideră că banii respectivi nu mai sunt, în fapt, la libera dispoziție a firmei, ci trebuie virați către buget după ce au fost reținuți.
Administratorul și mai mulți martori, duși la audieri
În urma perchezițiilor, anchetatorii au identificat și ridicat mai multe bunuri considerate de interes pentru cauză, în vederea administrării probatoriului.
De asemenea, bărbatul vizat de anchetă, precum și mai multe persoane care au calitatea de martori, au fost conduse la audieri, în baza mandatelor de aducere emise pe numele acestora.
Față de administratorul societății a fost dispusă măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.
Cercetările sunt continuate de polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Economico-Financiare, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.
De ce este important cazul pentru firme
Dosarul atrage atenția asupra unei zone sensibile pentru companii: obligațiile fiscale aferente salariilor. Pentru angajatori, plata salariilor nu înseamnă doar achitarea banilor către angajați, ci și virarea la termen a contribuțiilor și impozitelor datorate statului.
În cazul firmelor aflate în dificultate financiară, tentația de a amâna plata contribuțiilor poate părea o soluție temporară de cash-flow. Numai că, după depășirea termenelor prevăzute de lege, situația poate intra în zona penală, nu doar fiscală.
Pentru administratorii societăților, riscul nu se limitează la accesorii fiscale, dobânzi sau penalități. În anumite condiții, neplata contribuțiilor reținute la sursă poate atrage răspunderea penală, cu consecințe directe asupra persoanelor care au administrat firma.
Poliția Capitalei precizează că efectuarea percheziției domiciliare este un procedeu din cadrul procesului penal, reglementat de Codul de procedură penală, având drept scop administrarea probatoriului necesar soluționării cauzei. Instituția subliniază, totodată, că această măsură nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.