Acciză redusă pentru trenurile de marfă. Proiectul, tărăgănat în Senat

Transportatorii feroviari de marfă ar putea beneficia de un nivel redus al accizei pentru motorina utilizată de locomotive, potrivit unei propuneri legislative aflate la Senat. Proiectul urmărește să elimine diferența de tratament fiscal dintre transportul rutier, care beneficiază deja de un asemenea mecanism, și transportul feroviar de mărfuri.

Inițiativa modifică articolul 342 alineatul (9) din Codul fiscal, prin introducerea unei noi categorii pentru care poate fi aplicată acciza diferențiată: „Transport feroviar de mărfuri efectuat cu trenuri destinate exclusiv transportului feroviar de mărfuri.”

Modificarea nu stabilește însă valoarea viitoarei reduceri și nici nu conduce automat la ieftinirea motorinei pentru operatorii feroviari. Proiectul creează doar baza legală pentru aplicarea unui nivel diferențiat al accizei, mecanismul și valoarea sprijinului urmând să fie stabilite ulterior de Guvern.

Camioanele beneficiază de facilitate, trenurile nu

În forma actuală, Codul fiscal permite aplicarea unui nivel diferențiat al accizei pentru motorina utilizată drept carburant în transportul rutier de mărfuri și în transportul de persoane.

Inițiatorii proiectului susțin că lipsa unei reglementări similare pentru transportul feroviar creează un dezechilibru între două sectoare care concurează pentru aceleași fluxuri de mărfuri.

„Nu există o reglementare echivalentă pentru motorina utilizată pentru transportul feroviar de marfă, această omisiune legislativă conducând la un tratament fiscal asimetric între două moduri de transport aflate în concurență directă”, se arată în expunerea de motive.

Problema este cu atât mai importantă cu cât locomotivele diesel continuă să fie indispensabile pe o parte semnificativă a rețelei feroviare din România. Operatorii utilizează tracțiunea diesel atât pe liniile neelectrificate, cât și în situațiile în care infrastructura electrică nu poate asigura continuitatea transportului.

Menținerea integrală a sarcinii fiscale asupra motorinei utilizate de operatorii feroviari ar favoriza, potrivit inițiatorilor, transferarea mărfurilor către transportul rutier.

Posibil efect asupra costurilor din economie

Reducerea costurilor cu motorina ar putea îmbunătăți competitivitatea transportului feroviar și ar putea diminua costurile logistice suportate de companii.

Transportul unor cantități mari de mărfuri pe calea ferată presupune, în general, un consum de carburant mai mic decât transportul acelorași volume cu autocamioanele. Mutarea unei părți a mărfurilor de pe șosele pe calea ferată ar reduce și presiunea asupra infrastructurii rutiere, precum și cheltuielile generate de întreținerea drumurilor.

Inițiatorii invocă și contextul volatilității pieței petroliere și necesitatea protejării lanțurilor de aprovizionare. Utilizarea mai intensă a infrastructurii feroviare existente ar putea limita dependența economiei de transportul rutier.

Proiectul nu conține însă o evaluare financiară concretă. În expunerea de motive se afirmă că impactul bugetar ar fi „limitat și controlabil”, fără să fie precizate consumul anual de motorină eligibil, nivelul reducerii sau suma pe care statul nu ar mai încasa-o din accize.

Două comisii au avizat favorabil proiectul

Propunerea, înregistrată cu numărul L352/2026, a fost inițiată de parlamentari AUR, primul inițiator fiind senatorul Petrișor Peiu.

Senatul este prima Cameră sesizată, iar proiectul a fost transmis pentru raport Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Comisia pentru transporturi și infrastructură a acordat un aviz favorabil pe 9 iunie, iar Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat a avizat favorabil inițiativa pe 10 iunie. Proiectul a primit avize favorabile și din partea Consiliului Economic și Social și a Consiliului Legislativ.

Termenul inițial pentru depunerea raportului Comisiei de buget a fost 16 iunie, dar raportul nu apare încă pe pagina proiectului. La 21 august a fost transmisă o solicitare pentru prelungirea termenului de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile.

Potrivit fișei oficiale a proiectului, inițiativa figurează în continuare „în lucru, la comisiile permanente ale Senatului”.

Chiar dacă va fi adoptată de Senat, propunerea va trebui să treacă și de Camera Deputaților, care este Camera decizională.