Închiderea unor sisteme de termoficare din România, înseamnă refugierea oamenilor în a se încălzi cu energie electrică. Există orașe unde sistemele de termoficare sunt în prag de colaps și posibil să nu mai funcționeze în această iarnă.

Vom realiza o simulare ce s-ar întâmpla în situația în care în această iarnă locuitorii unor apartamente vor fi obligați să apeleze la radiatore și boilere electrice pentru a se încălzii sau a-și prepara apă caldă menajeră, urmare a opririi sistemului de încălzire centrală, transmite Dumitru Chisăliţă.

La aceste costuri se vor adăuga regularizările care se vor face la energia electrică în februarie 2023 care va determina necesitatea de a achita suplimentar următoarele sume, datorită faptului că se va depăși în anul 2022 consumul mediu lunar de 300 kWh fapt ce va determina recalcularea tuturor facturilor cu prețul mediu din piață sau prețul din contract (presupunem prețul de 2,5 lei/kWh):

Apartament cu 2 camere - 13.566 lei Apartament cu 3 camere – 17.917 lei Apartament cu 4 camere – 22.100 leiOUG 119 condamnă locatarii blocurilor care vor rămâne fără energie termică, sunt puși în situația de a avea costuri lunare de 4 ori mai mari decât în anul 2021, dar vor ajunge și la o regularizare în luna februarie 2023 care va însuma 12 salarii minime nete pe economie, adică o persoană singură care locuiește într un apartament de 4 camere ar trebui să – și dea tot salariul din anul 2023 doar pentru regularizarea la energie din luna februarie 2023, se arată în analiza realizată de Dumitru Chisăliţă.

Citeşte şi: Țările care țin criza energetică la distanță. Toate sunt din Europa

Rezistente, prin tradiție, la toate vicisitudinile generate de perioadele de recesiune, țările nordice ar putea avea numai de câștigat de pe urma numeroaselor crize cu care se confruntă economia mondială.

Norvegia, Danemarca, Suedia, Finlanda... Țările nordice scapă deseori din aria de interes al investitilor în acțiuni, în principal din cauza dimensiunii relativ modeste a acestor economii, dar și a necunoașterii acestora. Ceea ce este păcat, pentru că, cele trei state par cele mai pregătite să facă față recesiunii economice care se prefigurează în 2023. Într-adevăr, PIB-urile țărilor nordice s-au descurcat în general bine în timpul crizelor din 2008-2009 și din 2020.

În perioadele 2008-2010 (criza subprime) și 2020-2021 (criza Covid-19), creșterea PIB-ului Suediei și Norvegiei a fost într-adevăr mai mare decât cea a majorității celorlalte economii occidentale majore, notează DNB Asset Management. Iar în actuala criză economică, extrem de complexă din cauza multitudinii de factori care o alimentează, țările scandinave ar trebui să amortizeze încă o dată șocurile provocate de instabilitatea generală, spune compania de management.

În contextul crizei crizei gazelor naturale și al temerilor legate de o penurie de energie în această iarnă, Norvegia (veniturile din petrol și gaze ar urma să atingă 150 de miliarde de euro în acest an) și Suedia sunt "mari exportatori de energie", subliniază în acest sens DNB AM.

Pe măsură ce temerile legate de finanțele publice ale marilor puteri cresc, economiile nordice au calități defensive bune. Deficitul bugetar al Finlandei este limitat la aproape 3% din PIB (în comparație cu aproximativ 6% în cazul Franței), iar cel al Suediei este aproape de 0%. Se așteaptă ca Norvegia și Danemarca să înregistreze un excedent bugetar în acest an. Iar datoria publică din țările scandinave rămâne foarte limitat în raport cu PIB-ul (între 30 și 35%, cu excepția Finlandei, unde raportul este de peste 60%), față de peste 110% în Franța.

Economiile nordice sunt foarte dinamice în timp. Norvegia și Suedia au înregistrat o creștere a PIB-ului lor cu aproape 80% începând din 1995, față de mai puțin de 40% în zona euro și mai puțin de 20% în Japonia. Țările scandinave se află printre primele 20 de țări în clasamentul mondial al inovării (sursa: Insead) și în clasamentul competitivității (cifrele Forumului Economic Mondial pentru 2019). Cu o populație "bine educată", acestea au, de asemenea, "o capacitate puternică de export", notează DNB.

Și chiar și pe piața bursieră, țările nordice rezistă mai bine comparativ cu alte țări din lumea dezvoltată. De la începutul anului 1999, indicele de acțiuni MSCI Nordic a înregistrat un câștig cumulat de 512% la 9 septembrie 2022, comparativ cu 361% pentru MSCI World (barometrul acțiunilor din așa-numitele țări bogate), ceea ce reprezintă performanțe anualizate de 7,9% și, respectiv, 6,7%. Titlurile cu capitalizare mică (acțiuni ale companiilor listate la bursă cu capitalizare mică) din Scandinavia au avut o evoluție și mai bună, indicele MSCI Nordic Small Cap înregistrând o creștere impresionantă de 1.249% de la începutul anului 1999 (+11,6% pe an, în medie)!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.