Aceaste datorii vor avea, în cele din urmă, un impact puternic care se va răsfrânge asupra oamenilor, arată o analiză CNN.

Datoriile au crescut atât de mult, pe de-o parte, din cauza costurilor pandemiei, încât reprezintă acum o amenințare tot mai mare la adresa nivelului de trai chiar și în economiile bogate, inclusiv în Statele Unite.

Cu toate acestea, în acest an cu alegeri în întreaga lume, politicienii ignoră în mare măsură problema, nedorind să discute cu alegătorii despre creșterile de taxe și reducerile de cheltuieli necesare pentru a face față avalanșei de împrumuturi.

În unele cazuri, politicienii fac promisiuni populiste care, dacă ar fi puse în aplicare, ar duce la și mai multă risipă a banilor. Acest lucru ar putea duce la noi creșteri a inflației și ar putea chiar să declanșeze o nouă criză financiară.

Pe măsură ce datoriile cresc în întreaga lume, investitorii devin tot mai îngrijorați. În Franța, tulburările politice au exacerbat îngrijorările cu privire la datoria țării, făcând ca randamentele obligațiunilor, sau randamentele cerute de investitori, să crească vertiginos, atingând marți cel mai ridicat nivel din ultimele opt luni.

Riscul unei crize financiare în Franța a devenit o preocupare serioasă practic peste noapte, după ce președintele Emmanuel Macron a convocat alegeri anticipate luna trecută.

Investitorii erau îngrijorați că alegătorii vor opta pentru un parlament populist, hotărât să cheltuiască mai mult și să reducă impozitele, umflând și mai mult datoria și deficitul bugetar deja ridicate ale țării.

Chiar dacă acest scenariu negativ pare acum mai puțin probabil, ceea ce se va întâmpla după al doilea tur de scrutin de duminica viitoare este departe de a fi sigur. 

Pe de altă parte, dacă ratele dobânzilor cresc tot mai mult la nivel global, investițiile private scad, iar guvernele sunt mai puțin capabile să se împrumute pentru a răspunde recesiunilor economice.

Majoritatea economiștilor consideră că, dacă datoria atinge 150% sau 180% din produsul intern brut, aceasta înseamnă "costuri foarte serioase pentru economie și societate în general", a declarat Dynan.

Politicienii britanici eludează, la rândul lor, această problemă majoră, înaintea alegerilor generale de joi. Institutul pentru Studii Fiscale, un grup de reflecție influent, a denunțat o "conspirație a tăcerii" între principalele două partide politice ale țării, cu privire la starea precară a finanțelor publice.

"Indiferent cine va prelua funcția în urma alegerilor generale, aceștia se vor confrunta în curând cu consecințe dure, a declarat săptămâna trecută directorul IFS, Paul Johnson. "Să majoreze impozitele cu mai mult decât ne-au spus în declarațiile lor, să aplice reduceri în anumite domenii de cheltuieli sau să împrumute mai mult și să se mulțumească cu creșterea datoriei pentru mai mult timp", a continuat acesta.

Dar problema amânării eforturilor de reducere a datoriei este că guvernele devin astfel vulnerabile la o disciplinare mult mai dureroasă din partea piețelor financiare. Regatul Unit oferă cel mai recent exemplu într-o economie majoră. Fostul prim-ministru Liz Truss a provocat o prăbușire a lirei sterline în 2022, când a încercat să impună reduceri mari de impozite finanțate prin împrumuturi mai mari.

În Germania, luptele interne continue pe tema limitelor datoriei au pus la grea încercare coaliția guvernamentală a țării. Confruntarea politică ar putea ajunge la un punct culminant în această lună.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.