Ministrul Finanţelor spune că anul 2026 a început cu dreptul
28 Februarie 2026
Costurile de finanţare ale datoriei publice au crescut de la mijlocul lui 2017, iar nivelul datoriei ca procent din PIB ar urma să urce gradual, ducând la riscuri de sustenabilitate a datoriei pe termen mediu, se arată în raportul de ţară dedicat României din analiza: "Semestrul european - pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale", publicat miercuri de Comisia Europeană (CE), transmite Agerpres.
Din cauza deficitului structural primar ridicat şi presupunând că nu vor fi schimbări de politică economică, nivelul datoriei ca procent din PIB ar urma să înregistreze o traiectorie ascendentă şi să depăşească până în 2029 plafonul stabilit de UE, de 60% din PIB. Prin aderarea la reglementările fiscale existente, nivelul datoriei ar ajunge pe o traiectorie descendentă, în raport cu scenariul de bază, în care vor fi schimbări de politică economică, se arată în raport.
Legea responsabilităţii fiscale stabileşte regulile fiscale naţionale numerice care ar trebui să ghideze procesul bugetar. Ea conţine reglementarea privind deficitul structural, care necesită conformarea sau convergenţa către obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) al României, ce prevede că deficitul structural nu trebuie să depăşească 1% din PIB, apreciază CE.
Citește și: Datoria guvernamentală. Împrumuturi totale de 313 miliarde de lei
Totodată, România se confruntă cu riscuri crescute sub forma deteriorării deficitului de cont curent şi accelerarea costurilor cu forţa de muncă iar deciziile guvernamentale recente au sporit riscurile în sectorul financiar şi ar putea afecta în mod negativ investiţiile private, susține Comisia Europeană.
"Recentele iniţiative legislative riscă să ameninţe funcţionarea normală a sectorului financiar. Aceste iniţiative includ o lege adoptată de Parlament care plafonează retroactiv dobânzile la creditele ipotecare şi o ordonanţă de urgenţă a Guvernului care impune o taxă pe activele bancare, legată de dobânda interbancară. Mai mult, măsurile care vizează Pilonul II de pensii, adoptate, de asemenea, prin ordonanţă de urgenţă, ar putea afecta semnificativ dezvoltarea pieţelor de capital, care sunt deja foarte limitate în România. Noile riscuri pentru sectorul bancar, slăbirea investitorilor instituţionali şi creşterea lipsei de predictibilitate a procesului de elaborare a politicilor ar putea afecta, de asemenea, investiţiile private", subliniază Comisia Europeană.
