DCBusiness Finante Regimul microîntreprinderilor se restrânge. Cine va trece la impozitul pe profit

Regimul microîntreprinderilor se restrânge. Cine va trece la impozitul pe profit

Calcule. Foto: Freepik.com
Plafonul de încadrare în regimul microîntreprinderilor ar urma să scadă la 100.000 de euro. Mii de firme ar putea fi obligate să treacă la impozitul pe profit.

Guvernul pregătește reducerea plafonului de încadrare în regimul fiscal al microîntreprinderilor la 100.000 de euro, potrivit documentelor publicate de Ministerul Finanțelor în contextul reformei fiscale. Măsura ar putea schimba radical modul de impozitare pentru un număr semnificativ de firme mici și mijlocii.

În prezent, regimul microîntreprinderilor permite firmelor cu venituri relativ reduse să plătească impozit pe venit, nu pe profit, ceea ce simplifică administrarea fiscală și, în multe cazuri, reduce povara fiscală.

Scăderea plafonului ar putea însă elimina din acest sistem o parte importantă a companiilor care astăzi beneficiază de acest regim.

Mai puține firme în regimul micro

Reducerea plafonului la 100.000 de euro ar însemna că firmele care depășesc acest nivel al veniturilor anuale vor fi obligate să treacă la impozitul pe profit.

Pentru multe companii mici, această schimbare nu înseamnă doar un nivel potențial mai mare al taxelor, ci și o creștere a complexității administrative. Sistemul de impozit pe profit presupune evidențe contabile mai detaliate, reguli fiscale mai complexe și o monitorizare mai strictă a cheltuielilor deductibile.

În ultimul deceniu, regimul microîntreprinderilor a devenit unul dintre cele mai utilizate mecanisme fiscale pentru antreprenorii români, tocmai pentru că oferea o formulă simplă și predictibilă de impozitare.

Impactul asupra antreprenorilor

Pentru multe firme mici, în special cele din domenii precum IT, consultanță, servicii profesionale sau activități creative, trecerea la impozitul pe profit ar putea însemna o schimbare majoră a modelului de business.

În regimul microîntreprinderilor, impozitul este calculat ca procent din venituri, fără a lua în calcul cheltuielile firmei. În schimb, în sistemul de impozit pe profit se aplică o cotă de 16% asupra profitului impozabil, după deducerea cheltuielilor eligibile.

Pentru unele firme acest lucru ar putea duce la o taxare mai mare, în timp ce pentru altele, în funcție de structura costurilor, impactul ar putea fi diferit.

Statul vrea să limiteze optimizarea fiscală

Autoritățile susțin că reducerea plafonului este necesară pentru a limita utilizarea abuzivă a regimului microîntreprinderilor.

În ultimii ani, numeroase companii au preferat să funcționeze în acest sistem fiscal, deoarece nivelul impozitului era mai redus comparativ cu cel aplicat în regimul de impozit pe profit.

În unele cazuri, firmele mari au recurs la fragmentarea activității în mai multe entități juridice mai mici pentru a se încadra artificial în plafonul de microîntreprindere.

Ministerul Finanțelor susține că reforma urmărește reducerea acestor practici și crearea unui sistem fiscal mai echitabil, în care companiile să fie impozitate într-un mod mai apropiat de capacitatea lor reală de plată.

Parte a consolidării bugetare

Reducerea plafonului pentru microîntreprinderi face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri fiscale prin care guvernul încearcă să crească veniturile bugetare și să reducă deficitul public.

Autoritățile au anunțat în repetate rânduri că România trebuie să își consolideze finanțele publice pentru a respecta angajamentele asumate în fața Comisiei Europene, în special în contextul procedurii de deficit excesiv.

Modificarea regimului microîntreprinderilor este considerată una dintre măsurile prin care statul încearcă să lărgească baza de impozitare și să reducă diferențele dintre diferitele sisteme de taxare aplicate companiilor.

În funcție de forma finală a reformei fiscale, schimbarea ar putea intra în vigoare începând cu anul viitor și ar putea afecta zeci de mii de firme care în prezent se încadrează în regimul microîntreprinderilor.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.