DCBusiness Finante PNRR. Cum vrea ANAF să convingă Bruxelles-ul că și-a făcut treaba

PNRR. Cum vrea ANAF să convingă Bruxelles-ul că și-a făcut treaba

e-Factura / Foto: Freepik
ANAF explică pentru DCBusiness strategia din PNRR: digitalizare accelerată și cooperare internațională pentru reducerea evaziunii și creșterea colectării.

ANAF schimbă modelul de control fiscal. Strategia din PNRR: digitalizare totală și aliniere la standardele UE

România își schimbă fundamental modul în care colectează taxe și combate evaziunea, iar cheia este digitalizarea completă a sistemului fiscal, dublată de o cooperare mai strânsă la nivel internațional. Acesta este mesajul transmis de ANAF, la solicitarea DCBusiness, privind jaloanele asumate prin PNRR.

Instituția arată că reformele nu vizează doar introducerea unor sisteme informatice, ci o transformare structurală a modului în care sunt monitorizate fluxurile financiare și comportamentul fiscal.

Citește și: EXCLUSIV ANAF introduce analiză predictivă și inteligență artificială în controale

Cum se schimbă controlul fiscal: de la inspecții la analiză de date

Potrivit documentului transmis redacției, ANAF a trecut deja la un nou model de control, bazat pe analiză de date și monitorizare în timp real, prin sisteme precum e-Factura, e-TVA, e-Transport și SAF-T.

Aceste instrumente permit identificarea rapidă a riscurilor fiscale fără prezența fizică a inspectorilor, precum și realizarea de inspecții digitale, ceea ce reduce timpul de control și crește eficiența colectării.

În același timp, autoritatea fiscală subliniază că aceste sisteme generează un volum masiv de date, care sunt utilizate pentru analize predictive și pentru detectarea automată a neconformărilor.

Citește și: EXCLUSIV ANAF introduce un sistem integrat de management al riscurilor fiscale

Obiectivul: reducerea evaziunii și creșterea colectării TVA

Strategia generală a ANAF, așa cum reiese din răspunsul oficial, urmărește în mod direct reducerea pierderilor din TVA și creșterea gradului de colectare.

Acest lucru se realizează printr-o abordare integrată, care include:

  • identificarea riscurilor fiscale pe baza datelor
  • controale țintite la contribuabili cu risc ridicat
  • corelarea informațiilor din mai multe sisteme
  • monitorizarea în timp real a fluxurilor financiare

ANAF precizează că aceste măsuri vor conduce la scăderea decalajului fiscal și la crearea unui mediu concurențial mai echitabil.

Citește și: EXCLUSIV Banii din PNRR, în aer: România așteaptă verdictul Bruxelles-ului

Aliniere la standardele europene și cooperare internațională

Un element central al strategiei este alinierea la bunele practici europene. Instituția menționează explicit deschiderea către cooperare internațională și preluarea modelelor eficiente din alte state membre UE.

Această direcție este esențială în contextul în care combaterea evaziunii fiscale nu mai poate fi realizată exclusiv la nivel național, ci necesită schimb de date și coordonare între administrațiile fiscale.

În paralel, ANAF dezvoltă sisteme de interconectare a bazelor de date și platforme avansate de analiză, care vor permite gestionarea unui volum mare de informații și automatizarea deciziilor de control.

Ce urmează 

Potrivit documentului, o parte importantă a jaloanelor este încă în curs de implementare, termenul final pentru majoritatea reformelor fiind trimestrul al doilea din 2026.

Printre obiectivele majore se numără:

  • interconectarea completă a bazelor de date
  • centralizarea funcțiilor de management al riscurilor
  • introducerea unor indicatori de performanță pentru ANAF
  • dezvoltarea unor sisteme informatice integrate pentru analiza automată a riscului fiscal

În final, ANAF subliniază că digitalizarea completă, împreună cu cooperarea internațională, reprezintă pilonii principali ai strategiei de reformă, cu impact direct asupra economiei și asupra modului în care sunt colectate taxele în România.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.