Investigaţie ROBOR. Preşedintele Consiliului Concurenţei anunţă când ar putea cere românii despăgubiri de la bănci

Oamenii ar putea merge în instanţă să ceară despăgubiri de la bănci, din cauza comportamentului acestora în perioada fixingului ROBOR, după ce va fi redactată decizia Consiliului Concurenţei, existând legislaţie europeană în sensul ăsta, respectiv o directivă privind despăgubirile, a declarat, luni, preşedintele instituţiei, Bogdan Chiriţoiu.

Citiţi şi: Băncile resping amenzile din dosarul ROBOR. BT, UniCredit și BRD anunță că merg în instanță

"Este un ansamblu de comportamente care viciază modul de stabilire a indicelui. Acum, cât de mari sunt modificările? Vorbim de fracţiuni de procente, deci nu vorbim aici de procente, pentru că oricum ROBOR-ul e stabilit prin instrumentele pe care le are Banca Naţională, care stabileşte un maxim şi un minim, în esenţă. Deci, culoarul ăsta e larg, de câteva procente. Noi ce vorbim aici este de fluctuaţii mici în interiorul acestui culoar. Acum, influenţa se duce asupra creditelor în lei şi mai puţin asupra celor care folosesc IRCC-ul, pentru că IRCC e bazat pe tranzacţii reale, nu pe tranzacţii potenţiale, şi atunci zona asta, care acum e majoritară la populaţie, nu este direct afectată, dar rămân credite care sunt legate de ROBOR, deci credite în lei, unele ale populaţiei şi unele ale companiilor", a susţinut acesta, în cadrul unor declaraţii de presă.

Întrebat dacă cei care au credite cu dobândă calculată în funcţie de ROBOR au şanse să îşi recupereze în instanţă banii plătiţi pe rate mai mari, Chiriţoiu a răspuns: "Există legislaţie europeană în sensul ăsta, există o directivă privind despăgubirile, dar pentru asta trebuie o acţiune subsecventă. Deci, după ce avem decizia noastră, în baza ei, se pot face cereri în procese civile".

"Repet, noi nu spunem că a crescut preţul cu 5% cu 6%, nu spunem niciodată acest lucru. Decizia noastră, ca toate deciziile pe care le luăm, nu cuantifică prejudicii. Nu există practică în Europa să facem aşa ceva. Deja investigaţiile ţin 4 ani, procesele ţin vreo 5 ani, nu intrăm niciodată în calcul de prejudicii, nici în acest caz, în niciun alt caz pe care îl facem noi în Consiliu. Deci, nu ne cereţi aşa ceva, pentru că nu avem aceste date, pentru că legea nu ne cere aşa ceva şi pentru că ne-ar îngreuna atât de mult activitatea, încât ne-ar putea-o bloca", a adăugat acesta.

Investigaţia a început în anul 2022

Şeful autorităţii de concurenţă a precizat că investigaţia privind încălcarea normelor de concurenţă prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR a început în 2022, dar a cuprins perioada 2018 - prezent.

"Nu e un cartel, nu e ceva de genul 'ne-am întâlnit într-o sală şi am stabilit că mâine o să fie 7,5', deci nu vorbim de aşa ceva. E un schimb de informaţii, repet, stabil de metodologii, comunicări, e adevărat între ei, faptul că în momentul când tu cotezi ai jumătate de oră în care trebuie să spui la cât stabileşti în ziua respectivă indicii, din partea băncii tale. În timpul ăsta, ei puteau să vadă ce făceau ceilalţi şi se puteau influenţa unii pe alţii. Deci, ce spunem noi: nu e ok să facă treaba asta. Au încălcat regulile de concurenţă, nu le obliga nimeni să facă acest lucru. (...) Deci, ROBOR-ul trebuie să funcţioneze şi atunci le acordăm o perioadă de 60 de zile din momentul când vor primi decizia, de când vor primi motivaţia, ca să-şi ajusteze comportamentul", a explicat acesta.

Chiriţoiu a menţionat că valoarea amenzilor a fost stabilită în principal pe baza veniturilor băncilor iar procentele au fost între 5 şi 7%.

Preşedintele Consiliului Concurenţei a admis că "sunt nişte bani care pleacă din bănci", dar a subliniat că sistemul a fost foarte profitabil în ultimii ani, astfel că impactul nu ar trebui să le afecteze funcţionarea.

Pe de altă parte, Bogdan Chiriţoiu a admis că oamenii pot merge în instanţă să ceară despăgubiri de la bănci.

"În România nu avem experienţă cu aşa ceva. Există procese de genul ăsta în Europa, la unele participă, s-au asociat firme din România, să ceară despăgubiri, dar noi în România n-am avut niciodată despăgubiri bazate pe Legea concurenţei, deci n-am idee să vă spun cum vor acţiona instanţele. Le acordăm o perioadă de tranziţie, ca să-şi ajusteze practicile, pentru că nu vrem să perturbăm piaţa, nu vrem să oprim funcţionarea ROBOR-ului. Ideea este să-l îmbunătăţim, nu să-l blocăm", a susţinut Chiriţoiu.

Ce a decis Consiliul Concurenţei

Consiliul Concurenţei a sancţionat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei pentru încălcarea normelor de concurenţă, respectiv legea concurenţei şi Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, anunţat duminică instituţia.

Cea mai mare amendă, 875,74 milioane lei, a fost aplicată Băncii Transilvania. La aceasta se adaugă o amendă de 85,03 milioane lei aplicată Banca Transilvania pentru fapta realizată de OTP Bank România. Urmează Banca Comercială Română cu o amendă de 577,36 milioane lei, Raiffeisen Bank România cu 442,49 milioane lei şi UniCredit Bank cu o amendă de 431,03 milioane lei.

BRD-Groupe Societe Generale a primit o amendă de 412,47 milioane lei, ING Bank Amsterdam Sucursala Bucureşti o amendă de 405,91 milioane lei, CEC Bank - 332,98 milioane lei, iar Exim Banca Românească - 96,49 milioane lei.

De asemenea, Libra Internet Bank a fost amendată cu 45,86 milioane lei, iar Banca Comercială Intesa Sanpaolo România cu 28,1 milioane de lei.

"Până la finalizarea cazului, n-am avut o recunoaştere pe care s-o acceptăm. Este cea mai mare amendă pe care a acordat-o Consiliul Concurenţei. Nu e cea mai mare procentual, dar este cea mai mare ca valoare nominală, pentru că băncile sunt nişte firme foarte mari. Şi atunci, dacă aplici 5% sau 7% la baza lor de calcul iese o cifră substanţială", a mai spus şeful instituţiei.