India extinde până în octombrie 2023 restricţiile la exporturile de zahăr

India este cel mai mare consumator şi producător mondial de zahăr şi al doilea mare exportator după Brazilia.

În mai, ţara din sudul Asiei a impus până la 31 octombrie restricţii la exporturile de zahăr, pentru prima dată în ultimii şase ani, plafonând exporturile din acest sezon la zece milioane de tone, după ce un volum record a fost vândut pe piaţa globală.

În acest an India se aşteaptă la un nivel record al recoltei de zahăr, ceea ce ar putea determina autorităţile să permită exportarea a până la opt milioane de tone, au declarat pentru Reuters oficiali guvernamentali şi din industrie.

Conform Asociaţiei indiene a producătorilor de zahăr, India ar putea exporta până la nouă milioane de tone de zahăr în sezonul 2022-2023.

Deja traderii au început să semneze acorduri pentru a exporta în acest sezon zahăr brut, în urma creşterii preţurilor pe plan mondial, potrivit Agerpres.

După redirecţionarea a aproximativ 4,5 milioane de tone de zahăr pentru producerea de etanol, India ar urma să producă aproximativ 36,5 milioane de tone de zahăr în o 2022-2023, o creştere de 2% faţă de sezonul precedent.

În mai, autorităţile de la New Delhi au interzis exporturile de grâu, pe fondul scăderii producţiei, ca urmare a unor valuri extreme de căldură. India este al doilea mare producător mondial de grâu.

De asemenea, India a restricţionat exporturile de orez, din cauza scăderii producţiei.

Cehii, slovacii şi austriecii îşi fac cumpărăturile în Ungaria, după ce forintul s-a prăbuşit pe cursul valutar

Turismul pentru cumpărături nu este ceva nou în Europa. Când continentul nu era scufundat în inflaţie, elveţienii cumpărau mai ieftin din Germania, iar românii din Bulgaria.

A venit criza, forintul se duce în jos fără oprire, iar supermarketurile din Ungaria sunt luate cu asalt de cehii, slovacii şi austriecii din zonele de graniţă.

Slovacia este în zona euro din 2009 şi un mit larg răspândit printre cetă­ţeni este că adoptarea euro a dus la scumpiri. Faptul că forintul ungurilor bate săptămânal record după record în plonjonul său faţă de monedele mari, dar mai ales faţă de dolar, îi încurajează pe slovaci să vină la cumpărături în Ungaria.

Moneda lor este acum un avantaj care le oferă o putere de cumpărare mai mare. Aus­trie­cii folosesc euro de 23 de ani. Index.hu arată că în urmă cu trei ani un euro costa

330 de forinţi. Acum, un euro valorează cam 420 de forinţi, dar acesta este un curs sta­bili­zat după o intervenţie la sacrificiu din partea băncii centrale maghiare. Mulţi spun că mo­neda maghiară nu-şi va găsi echilibrul natural prea curând. Poate doar dacă guvernul reu­şeş­te să înduplece Comisia Europeană să-i dea fonduri europene, notează Mediafax.

Ziarul de limbă maghiară din Slovacia Új Szó scrie că numărul cetăţenilor slovaci care-şi fac cumpărăturile în Ungaria creşte. Austriecii profită şi ei de puterea de cum­părare superioară a euro. Un cetăţean din Rajka, o comună de lângă graniţa slovaco-un­gară, spune că cu ace­iaşi bani poate cumpăra din Ungaria de două ori mai multă carne decât de la el din ţară.

De asemenea, pentru un străin este mai ieftin să cumpere din Ungaria lacta­te, fructe şi legume. Pentru un­guri, în schimb, inflaţia şi costurile prea mari fac ca produsele de obicei ieftine să devină scumpe sau chiar o raritate.