DCBusiness Energie Dumitru Chisăliță, întrebare cheie: De ce să plafonăm prețul gazelor dacă este deja mai mic?

Dumitru Chisăliță, întrebare cheie: De ce să plafonăm prețul gazelor dacă este deja mai mic?

Flacără la aragaz / Foto: Freepik
În ultimul an, prețul efectiv plătit pentru gazele naturale, conform facturilor furnizorilor către consumatorii casnici, a fost constant sub prețul plafonat, a explicat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, într-o analiză.

Aceasta în condițiile în care am avut preț plafonat pentru gazele din producția internă, creșteri ale tarifelor de transport și distribuție cu 38%, precum și marja comercială plafonată pentru furnizori. Cu toate acestea, există o componentă de cost care aparent nu se poate explica.

Costul gazelor naturale reprezintă doar 38% din prețul plătit de clienți, tarifele de transport și distribuție 25%, iar TVA-ul 16%.
În situația în care componentele de cost ar fi fost doar cele identificabile – preț plafonat al gazelor din producția internă, componenta comercială fixă, tarife și TVA – prețul ar fi fost cu 23% mai mic decât cel efectiv achitat în 2024, respectiv aproximativ 0,25 lei/KWh (TVA inclus).

Astfel, se poate trece la o piață liberalizată a gazelor începând cu 1 aprilie 2025, păstrând pentru o perioadă limitată prețul plafonat la producător și componenta comercială fixă pentru furnizori. În același timp, este necesară o perioadă de un an pentru trecerea treptată de la prețul plafonat, printr-un preț stabilit pe bază de formulă, la prețul liberalizat. Aceasta trebuie să fie însoțită de următoarele măsuri pentru asigurarea transparenței și a funcționării corecte a pieței:

  1. Demararea urgentă a unei campanii de informare și pregătire a consumatorilor pentru reliberalizarea pieței.
  2. Profesionalizarea autorităților de reglementare („câinii de pază” ai pieței libere) – reorganizarea ANRE, Consiliului Concurenței și ANPC, trecând de la măsuri reactive (amendarea abuzurilor) la măsuri preventive pentru protecția consumatorilor.

  3. Înființarea unei entități de soluționare alternativă a litigiilor din piața energiei, după modelul aplicat în sectorul bancar.

  4. Suspendarea prevederilor Codului Civil privind prelungirea tacită a contractelor de furnizare pentru o perioadă de trei ani, astfel încât orice modificare contractuală să necesite semnătura explicită a clientului.

  5. Reglementări suplimentare pentru funcționarea pieței:

  • Obligația ANRE de a forța furnizorii să participe lunar la sesiuni de ofertare concurențială pentru gaze și energie electrică, începând cu 1 februarie 2025.

  • Introducerea unui sistem de abonamente care să aplatizeze costurile din timpul iernii, redistribuind o parte din acestea în perioadele cu costuri reduse (sezon cald).

  • Publicarea marjei comerciale pe facturile de gaze și simplificarea acestora, alături de simplificarea contractelor.

  • Separarea activităților de trading de cele de furnizare en-detail, pentru a reduce specula din piață.

  • Publicarea rapoartelor privind prețul mediu al pieței de către ANRE și operatorii bursieri, săptămânal și lunar, astfel încât să fie cunoscut nivelul prețului corect și să se prevină acceptarea nejustificată a unor prețuri excesive de către consumatori.

Aceste măsuri au ca scop crearea unei piețe mai transparente și mai corecte, în care consumatorii să fie protejați, iar costurile să fie stabilite în mod echitabil și justificat.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.