BNR dă alerta: urmează un nou val de scumpiri în România
09 Aprilie 2026
Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR, a vorbit, la cea de-a treia ediții a Forumului educației financiare, despre calea pe care România trebuie să o urmeze între digitalizare și educație financiară, dar şi despre provocările acestui drum în actualul context global.
Digitalizarea accelerată a sistemului financiar-bancar, criza deficitului bugetar și tensiunile comerciale globale conturează un peisaj economic complex în care România este nevoită să echilibreze inovația cu educația, avertizează viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu.
Prezent la cea de-a treia ediție a Forumului educației financiare, viceguvernatorul BNR a tras un semnal de alarmă cu privire la decalajele structurale dintre progresul tehnologic și gradul de alfabetizare financiară și digitală din România.
„Statistic, o treime din populația adultă poate fi considerată alfabetizată financiar. Tot cam o treime deține minime competențe digitale – în special în mediul rural. Iar când accesul la serviciile bancare este inegal, vorbim de un risc sistemic în plină expansiune”, a punctat Marinescu.
În opinia sa, transformarea digitală a sistemului bancar, accelerată inclusiv de contextul pandemic, vine cu beneficii, dar și cu riscuri majore pentru categoriile vulnerabile. În timp ce serviciile online, limitarea operațiunilor cu numerar și apariția monedelor digitale devin tot mai prezente pe agenda publică, România se confruntă cu o acută lipsă de educație financiară și digitală, în special în zonele rurale și defavorizate.
IMM-urile, între tehnologie și lipsa investiției în oameni
Un alt dezechilibru semnalat de oficialul BNR este cel dintre investițiile în tehnologie și pregătirea resursei umane în cadrul firmelor mici și mijlocii:
„Există o diferență enormă, la nivelul IMM-urilor, între avansul investițiilor în tehnologie și dinamica bugetelor alocate formării angajaților. Iar fără oameni pregătiți, nicio inovație nu poate aduce progres sustenabil.”
Provocări economice și riscuri globale
În contextul macroeconomic, Marinescu atrage atenția asupra unui tablou în 2025 marcat de incertitudine și presiuni interne și externe. După un an 2024 în care România s-a confruntat cu un derapaj semnificativ al deficitului bugetar, mizele actuale țin de consolidarea finanțelor publice și corectarea deficitelor externe, aflate pe un trend ascendent.
„România are mare nevoie de recâștigarea încrederii investitorilor. Stabilitatea financiară nu este posibilă fără politici coerente și asumate, reforme reale și o distribuție echitabilă a eforturilor de ajustare.”
Totodată, viceguvernatorul atrage atenția asupra riscurilor geopolitice, de la conflictele regionale până la noile războaie comerciale care riscă să destabilizeze economia globală.
„Tarifele comerciale anunțate recent de SUA au inflamat economia mondială. În aceste condiții, trebuie să ne întrebăm cum mai putem recupera libertatea comerțului și bunul-simț economic – valori esențiale pentru prosperitate.”
Educația economică, cheia echilibrului
În final, mesajul lui Cosmin Marinescu este clar: fără o investiție serioasă în educația economică, atât din partea decidenților, cât și a publicului larg, România riscă să piardă cursa pentru sustenabilitate financiară.
„Calitatea politicilor publice este strâns legată de nivelul cunoștințelor de profil. Educația economică nu mai e un lux, ci o condiție esențială pentru a face față provocărilor actuale.”