Comisia Europeană sancționează România pentru plafonarea prețurilor la energie și gaze

Potrivit unui comunicat emis joi de Executivul comunitar, aceste măsuri sunt incompatibile cu legislația europeană și afectează formarea liberă a prețurilor, precum și comerțul transfrontalier pe piața energetică.

Măsurile adoptate de România, în vizorul Comisiei Europene

Problema principală semnalată de Comisie este că România a introdus reguli care obligă producătorii de energie electrică să contribuie cu toate veniturile ce depășesc un anumit prag de preț la un fond destinat tranziției energetice. În plus, producătorii de gaze naturale sunt obligați să vândă o parte din producție la prețuri fixe anumitor clienți. Aceste măsuri contravin Directivei (UE) 2019/944 și Regulamentului (UE) 2019/943, care reglementează piața internă de energie electrică, precum și Directivei 2009/73/CE privind piața de gaze naturale.

În comunicatul oficial, Comisia Europeană a subliniat că măsurile adoptate de România încalcă libertatea producătorilor de a-și stabili prețurile angro. De asemenea, restricțiile privind exporturile de energie electrică și gaze sunt considerate bariere în calea comerțului liber pe piețele angro din Uniunea Europeană, lucru care contravine principiilor fundamentale ale pieței interne.

Impactul măsurilor asupra pieței energetice și poziția Comisiei Europene

Executivul comunitar consideră că măsurile introduse de România restricționează principiile fundamentale ale formării libere a prețurilor și afectează negativ comerțul transfrontalier pe piețele de energie electrică și gaze naturale. Comisia a subliniat că piețele energetice din UE trebuie să funcționeze în mod deschis și liber, iar intervențiile naționale care limitează aceste principii sunt neconforme cu regulile Uniunii Europene.

De asemenea, Comisia Europeană a decis să continue o procedură deschisă anterior privind neîndeplinirea obligațiilor de către România, trimițând o scrisoare suplimentară de punere în întârziere pentru restricționarea exporturilor de energie electrică. Măsura națională a României este considerată incompatibilă cu articolele 35 și 36 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care reglementează libera circulație a bunurilor și serviciilor în cadrul pieței comune.

Conform analizei Comisiei, aceste măsuri impuse de România au efectul unei restricții cantitative asupra exporturilor de energie și încalcă, în mod similar, Directiva și Regulamentul UE privind piața internă de energie electrică. În esență, măsura românească limitează accesul la exporturile de energie și împiedică formarea liberă a prețurilor angro, având un impact semnificativ asupra funcționării piețelor energetice din întreaga Uniune Europeană.

Următorii pași: România are două luni pentru a răspunde

România trebuie să răspundă preocupărilor Comisiei în termen de două luni și să corecteze deficiențele identificate. În caz contrar, Comisia Europeană poate emite un aviz motivat, ceea ce ar putea duce la escaladarea procedurilor legale împotriva României. Dacă țara noastră nu răspunde în mod satisfăcător, ar putea fi trimisă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, iar consecințele ar putea include sancțiuni financiare.

Această acțiune a Comisiei vine ca urmare a unei proceduri similare deschise în aprilie 2023, care a vizat restricțiile impuse de România asupra exporturilor de energie electrică. De atunci, România a adoptat modificări legislative care, deși au încercat să răspundă îngrijorărilor Comisiei, nu au reușit să soluționeze toate aspectele problematice. În plus, noile reguli introduse de România au semnalat alte deficiențe, ceea ce a determinat Comisia să trimită o scrisoare suplimentară de punere în întârziere.

Contextul european al pieței energetice

Măsurile impuse de România sunt parte a unui context mai amplu de tensiuni pe piața energetică europeană. În contextul crizelor recente, multe state membre au adoptat măsuri de reglementare pentru a proteja consumatorii de creșterea prețurilor la energie. Cu toate acestea, Comisia Europeană a subliniat în mod repetat că măsurile de intervenție națională trebuie să fie compatibile cu legislația europeană și să nu afecteze funcționarea pieței interne de energie.

Uniunea Europeană a pus un accent deosebit pe dezvoltarea unei piețe energetice comune, care să asigure securitatea aprovizionării și prețuri competitive pentru toți cetățenii. Prin urmare, măsurile care limitează exporturile sau formarea liberă a prețurilor sunt văzute ca un obstacol în calea realizării acestui obiectiv.

Ce urmează pentru România?

În următoarele două luni, România va trebui să colaboreze îndeaproape cu Comisia Europeană pentru a adresa preocupările exprimate. În caz contrar, riscul escaladării procedurii către Curtea de Justiție a Uniunii Europene este unul real. Această situație evidențiază dificultățile pe care le întâmpină țările membre în încercarea de a echilibra nevoile naționale cu obligațiile europene într-un sector atât de sensibil precum energia.