"Este un pas uriaş pentru Europa, la 50 de ani după ce oamenii au ajuns prima dată pe Lună", a declarat Jean-Yves Le Gall, preşedintele CNES - agenţia spaţială franceză. Noul buget este mai mare decât suma propusă iniţial de ESA statelor sale membre (14,3 miliarde de euro), a adăugat Jan Worner.
Furtunile magnetice cântă! Totul s-a înregistrat. Ascultă VIDEO
Acest buget, ce va finanţa noile programe spaţiale ale ESA pentru o perioadă cuprinsă între trei şi cinci ani, a ajuns la o sumă neegalată până acum de la înfiinţarea acestei organizaţii interguvernamentale, în 1975.
Germania a contribuit cu cea mai mare sumă (3,3 miliarde de euro), urmată de Franţa (2,7 miliarde de euro), devenind astfel, pe termen lung, principalul stat-contribuabil din cadrul ESA.
"Am doborât toate recordurile în termeni de angajamente financiare", a adăugat Jean-Yves Le Gall.
ESA preconizează o dezvoltare susţinută în domeniul ştiinţelor Universului, al explorării (misiuni pe Marte şi pe Lună) şi al monitorizării Pământului, mai ales prin intermediul unui program de supraveghere a modificărilor climatice, Copernicus, pentru care ESA va furniza noi sateliţi.
"Este o mărturie evidentă a ambiţiei noastre comune pentru Europa", a declarat ministrul francez al Cercetării, Frederique Vidal, care a coprezidat această reuniune ministerială.
În ceea ce priveşte accesul la spaţiu, "vom continua să avem două lansatoare europene suverane (Ariane şi Vega, n.r.)", a adăugat ministrul francez, subliniind complementaritatea dintre Ariane şi lansatorul italian.