Ministerul Finanțelor schimbă regulile pentru prețurile de transfer. Ce trebuie să știe companiile afiliate
30 Iunie 2026
Salariul minim brut crește la 4.325 lei de la 1 iulie. Angajatorii trebuie să actualizeze salariile sub noul prag și să transmită modificările în Registrul de evidență a salariaților.
Majorarea salariului minim brut de la 1 iulie nu aduce doar efecte fiscale și costuri mai mari cu taxele salariale. Pentru angajatori, creșterea pragului minim declanșează și obligații în zona relațiilor de muncă, de la actualizarea salariilor aflate sub noul nivel până la transmiterea modificărilor în Registrul general de evidență a salariaților.
De la 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 4.325 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 166,667 ore pe lună. Valoarea orară aferentă este de 25,949 lei. Noul nivel a fost stabilit prin HG nr. 146/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 196 din 13 martie 2026.
Contractele sub noul prag trebuie actualizate
Prima obligație pentru angajatori este verificarea contractelor individuale de muncă în care salariul de bază este sub noul prag. Pentru salariații cu normă întreagă, salariul de bază brut nu mai poate rămâne sub 4.325 lei de la 1 iulie.
Inspecția Muncii arată că angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară, raportat la norma de muncă negociată prin contractul individual de muncă sau prin acte adiționale.
Asta înseamnă că, în cazul contractelor cu normă întreagă, pragul minim este 4.325 lei brut. Pentru contractele cu timp parțial, calculul se face proporțional cu timpul de muncă, dar salariul orar nu poate coborî sub nivelul minim rezultat din hotărârea de Guvern.
Un detaliu important pentru firme este că salariul minim se referă la salariul de bază, nu la venitul total obținut prin cumularea sporurilor, indemnizațiilor sau altor adaosuri. HG nr. 146/2026 precizează că salariul minim de 4.325 lei este stabilit în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri.
Cu alte cuvinte, un angajator nu poate justifica menținerea unui salariu de bază sub minim prin faptul că salariatul ajunge la o sumă mai mare după adăugarea sporurilor. Pragul trebuie respectat la nivelul salariului de bază.
Modificările trebuie transmise în Registru
Creșterea salariului minim trebuie reflectată și în evidențele oficiale ale angajatorului. Potrivit HG nr. 295/2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINE, modificările privind salariul de bază lunar brut, indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri se transmit în Registru în termen de 20 de zile lucrătoare de la data producerii modificării.
Inspecția Muncii precizează, de asemenea, că netransmiterea modificărilor salariale în termenul legal constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 la 8.000 lei.
Practic, firmele trebuie să facă două verificări: să se asigure că niciun salariat cu normă întreagă nu rămâne sub noul salariu minim și să opereze modificările în registrul de evidență în termenul legal.
Apare presiune pe grilele salariale
Dincolo de obligația legală, majorarea salariului minim creează și o problemă internă pentru multe firme: comprimarea grilelor salariale. Dacă un angajat aflat pe poziție de intrare ajunge la 4.325 lei brut, diferența față de salariații cu vechime, calificare sau responsabilități mai mari se reduce.
Legea nu obligă automat angajatorul să majoreze toate salariile din firmă doar pentru a păstra diferențele dintre funcții. Totuși, în practică, majorarea minimului poate genera presiune pentru ajustări suplimentare, mai ales în companiile în care multe salarii sunt concentrate în jurul pragului minim.
Efectul se poate vedea mai ales în sectoarele cu forță de muncă numeroasă și marje reduse, precum comerț, servicii, curățenie, pază, logistică, HoReCa sau unele activități de producție. Pentru aceste firme, creșterea salariului minim nu înseamnă doar un calcul de payroll, ci și o reașezare a costurilor de personal.
Salariul minim nu poate fi menținut la nesfârșit
Angajatorii trebuie să țină cont și de regula privind salariații plătiți pe termen lung la nivelul minim. Inspecția Muncii arată că salariul de bază minim brut pe țară poate fi acordat unui salariat pentru cel mult 24 de luni de la data angajării în cadrul aceluiași contract individual de muncă. După această perioadă, angajatorul trebuie să stabilească un salariu de bază superior salariului minim brut pe țară.
Această regulă devine cu atât mai relevantă odată cu majorarea de la 1 iulie. Firmele care au salariați plătiți de mult timp la minim trebuie să verifice nu doar dacă ating noul prag de 4.325 lei, ci și dacă nu se află deja în situația în care trebuie să acorde un salariu peste minim.
Ce trebuie să verifice firmele
În perioada imediat următoare, angajatorii trebuie să identifice toate contractele cu salariu de bază sub 4.325 lei pentru normă întreagă, să actualizeze salariile începând cu 1 iulie și să transmită modificările în Registrul general de evidență a salariaților în termenul legal.
Pentru firme, riscul nu este doar fiscal. Neactualizarea salariilor poate însemna încălcarea legislației muncii, iar netransmiterea modificărilor în registru poate atrage amenzi. În plus, majorarea salariului minim poate deschide discuții interne despre diferențele salariale dintre angajați și despre modul în care sunt construite grilele de plată.