Luată la întrebări de jurnaliști, premierul Elisabeth Borne a declarat că "ministrul Economiei, Bruno Le Maire a oferit agenției Standard and Poor's explicații detaliate" legate de ”tot ceea ce se întreprinde pentru a ține sub control finanțele noastre publice".

Aceste discuții, definite de premierul Borne ca fiind ”foarte strânse", intervin într-un moment în care executivul francez se străduiește să întoarcă pagina reformei pensiilor, care a ilustrat dificultățile de a trece o lege prin Parlament, fiind în același timp subiectul unor proteste sociale aprinse.

Când Fitch a coborât ratingul Franței cu o treaptă, la "AA-", pe 28 aprilie, agenția a invocat un "impas politic", susceptibil să complice misiunea guvernului de a implementa programele de reformă promise, ba chiar să încurajeze cheltuielile. Potrivit Fitch, actualul blocaj ar putea "crea presiuni pentru o politică fiscală mai expansionistă sau o revenire asupra reformelor anterioare".

După ce a ajuns la 4,7% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2022, deficitul public al Franței ar urma să crească anul acesta la 4,9%, înainte de a scădea treptat începând cu 2024, potrivit programului de stabilitate al guvernului prezentat în aprilie, care prevede o revenire la obiectivele bugetare europene în 2027. Între timp, datoria publică se apropie de pragul de 3.000 de miliarde de euro.

Proteste socio-politice

Vineri, Scope, o agenție de rating mai puțin urmărită decât Fitch, Moody's și S&P, a coborât perspectiva de ranting a țării la "negativ", ceea ce înseamnă o posibilă retrogradare ulterioară. Aflată în prezent la "AA", a treia cea mai înaltă treaptă pe scara sa de evaluare, Scope ar putea coborî această notă "în termen de 12 până la 18 luni". Printre riscurile care apasă asupra finanțelor Franței, agenția a notat că "ritmul economic a încetinit semnificativ în a doua jumătate a anului 2022".

De asemenea, Scope nu a fost convinsă de traiectoria de reducere a deficitului și a datoriei publice, din cauza "rezultatelor slabe în materie de consolidare fiscală, a creșterii poverii dobânzilor la datorie și a riscurilor asociate cu punerea în aplicare a programului de reforme". Aceste riscuri sunt legate de "absența unei majorități în Parlament" și de "protestele socio-politice", în special împotriva reformei pensiilor, a explicat agenția.

O nouă zi de acțiune împotriva acestei reforme este prevăzută pentru 6 iunie, cu două zile înainte ca Adunarea Națională să examineze un proiect de lege propus de grupul independent Liot și care vizează abrogarea vârstei de pensionare de 64 de ani.

"Vom face tot posibilul pentru ca această dezbatere să nu aibă loc", a declarat Charlotte Caubel, secretar de stat francez pentru copii, în timp ce guvernul încearcă să invoce articolul 40 din Constituție, care prevede că inițiativele parlamentare sunt inadmisibile dacă duc la o creștere a cheltuielilor publice.

Înghețarea creditelor

Chiar dacă nu a avut niciun impact asupra capacității de finanțare a țării, avertismentul celor două agenții de rating nu este o veste bună pentru guvern, care își subliniază în mod regulat credibilitatea economică și seriozitatea bugetară în fața opoziției. De aici și eforturile depuse pentru a evita o retrogradare de către S&P vineri, a cărei perspectivă este deja "negativă".

Marți, anturajul doamnei Borne și al domnului Le Maire a anunțat pentru AFP că va îngheța încă 1% din creditele bugetare pentru 2023, pentru a menține traiectoria finanțelor publice. În urma deciziei Fitch, ministrul a dat, de asemenea, asigurări că Franța își va continua reformele, criticând "evaluarea pesimistă" a agenției de rating.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News