Acesta a făcut o degustare în orb a cinci probe de lapte din ferme româneşti cu rase diferite, cu niveluri de proteină şi grăsime diferite, două ferme din partea de nord şi trei din partea de sud a ţării, în cadrul unui eveniment organizat vineri la târgul INDAGRA, care a încheiat un proiect derulat timp de trei ani în România, intitulat "Casa Olandeză a Laptelui". Somelierul a arătat fermierilor din România cum poate fi promovat laptele pe piaţă, în vederea creşterii consumului.

"Dacă în România sunt 1,6 milioane de vaci putem spune că sunt 1,6 milioane de tipuri de lapte, iar cantitatea aceasta se dublează, pentru că laptele dat de văcuţe dimineaţa diferă de cel dat seara. Este un lucru fascinant, dar în acelaşi timp trebuie să menţionăm provocarea cu care fermierii se confruntă atunci când vor să îşi exploateze produsul", a explicat Bas de Groot, potrivit agerpres.ro.

Deşi aroma laptelui este una importantă în alegerea produsului, somelierul susţine că nu este elementul principal de vânzare al produsului. "În Olanda există în cel mare lanţ de supermarketuri lapte de la o anumită fermă şi de la o anumită văcuţă. Astfel se creează un produs care se diferenţiază pe baza unei poveşti, laptele provenit de la văcuţa Joiana din ferma x. Creează cumva o legătură specială. (...). În Noua Zeelandă este un trend, dar şi o popularitate tot mai mare a unui lapte cu un conţinut redus de proteină, tolerat mult mai bine de sistemul digestiv. Aici este vorba de un produs care se diferenţiează ţinând cont de sănătatea oamenilor", a arătat acesta.

El spune că un alt tip de diferenţiere a laptelui care nu se regăseşte în Olanda, dar există în alte ţări, vizează laptele de dimineaţa şi laptele de seara, acesta din urmă fiind poziţionat ca un produs cu capacitate de relaxare, care induce un somn mai odihnitor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.