Regulile, care au intrat în vigoare în luna aprilie, sunt destinate să demonstreze pieţelor financiare modul în care guvernele din UE, dintre care multe se confruntă cu datorii publice mari după pandemia de COVID-19 şi criza energetică, vor pune povara datoriei pe o traiectorie descendentă.

"Am subliniat importanţa acestui efort, pentru că este foarte important ca acest cadru să aibă un început bun şi credibil", a declarat vineri preşedintele Eurogrupului, Paschal Donohoe, la conferinţa de presă de după reuniunea informală a miniştrilor de Finanţe din zona euro.

Unul dintre obstacole este că multe ţări membre UE se confruntă cu alegeri sau nu au încă guverne în funcţie după recentele alegeri, astfel încât să fie în măsură să semneze astfel de planuri.

"Vor fi doar câteva state din rândul "celor mai buni elevi din clasă" care îşi vor trimite planurile până la data de 20 septembrie. Majoritatea vor cere o prelungire a termenului limită, până la data de 15 octombrie, şi chiar dincolo de aceasta", a spus un oficial european din apropierea acestui dosar.

Pe data de 15 octombrie ţările din zona euro trebuie să trimită Comisiei principalele ipoteze cu privire la bugetele lor pe 2025 şi multe vor dori să combine cele două documente. Însă unele ţări ar putea avea nevoie de un răgaz şi mai mare.

Franţa a cerut deja o amânare pentru că tocmai a început procesul de formare a unui guvern, după alegerile fără un câştigător clar din urmă cu două luni şi o coaliţie guvernamentală fragilă va avea dificultăţi în a trece prin Parlament orice măsuri de înăsprire a politicii fiscale. Italia va organiza alegeri regionale în octombrie şi noiembrie iar Guvernul de extremă dreapta promite acum reduceri de taxe pentru a ajuta familiile şi a creşte gradul de ocupare în 2025.

Germania va organiza şi ea alegeri în următoarele 12 luni iar oficialii europeni spun că Berlinul nu a decis încă ce vrea să propună în planul său pe termen lung.

Situaţia este neclară atât în Lituania, unde se vor desfăşura alegeri luna viitoare, cât şi în Belgia, ţară care nu are încă un guvern după alegerile din iunie. Austria va organiza alegeri la finele lunii septembrie iar România în decembrie.

"Pentru mine este evident că toate statele membre fac tot ce pot", a spus Donohoe atunci când a fost întrebat dacă guvernele statelor membre vor îndeplini termenul limită fixat pe 20 septembrie. "În plus, există situaţii politice care se derulează în diferite ţări care sunt o parte inevitabilă a procesului nostru democratic, dar acest lucru este recunoscut în noul cadru pe care îl avem", a mai spus Donohoe, care a semnalat că vor fi permise întârzieri în trimiterea planurilor de reducere a datoriei. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.