Fuga de dolar: Piețele reacționează la datoria colosală a SUA și la planul fiscal al lui Trump

Dolarul american a continuat să piardă teren vineri, fiind pe cale să încheie prima săptămână de scădere din ultimele cinci în raport cu euro și yenul. Investitorii se retrag către active considerate mai sigure, în contextul în care temerile legate de sănătatea fiscală a Statelor Unite se acutizează.

După ce agenția de rating Moody’s a retrogradat săptămâna trecută ratingul datoriei suverane a SUA, atenția piețelor s-a îndreptat asupra uriașei datorii publice de 36.000 de miliarde de dolari și asupra proiectului de lege fiscală susținut de fostul președinte Donald Trump, care ar putea adăuga alte trilioane la această sumă.

Supranumit de Trump drept „un proiect de lege mare și frumos”, documentul a trecut la limită prin Camera Reprezentanților, dominată de republicani, și urmează să fie dezbătut în Senat, într-un proces ce se anunță de durată.

Indicele dolarului, care măsoară evoluția monedei americane în raport cu un coș de șase valute majore, inclusiv euro și yenul, a scăzut cu 1,1% săptămâna aceasta, tranzacționându-se vineri dimineață în Asia în jurul nivelului de 99,83.

Această slăbiciune a dolarului vine în ciuda unei vânzări masive de titluri de stat americane la începutul săptămânii. Randamentul obligațiunilor pe 30 de ani a rămas peste pragul de 5% vineri, apropiindu-se de maximele ultimelor 19 luni și amenințând să atingă niveluri nemaivăzute din 2007.

Totuși, randamentele ridicate nu mai reușesc să sprijine moneda americană, într-un fenomen descris de analiști drept un nou val de „Sell America”, similar cu cel din luna precedentă.

„Ce devine clar în această săptămână este modul în care piețele reacționează la creșterea randamentelor obligațiunilor americane pe termen lung,” a declarat Chris Weston, director de cercetare la Pepperstone. El a subliniat că această evoluție nu reflectă perspective economice mai bune, ci temeri legate de o politică fiscală tot mai riscantă, cheltuieli bugetare excesive și creșterea costurilor cu dobânzile.

În paralel, euro s-a apreciat cu 0,21%, până la 1,1303 dolari, marcând un avans săptămânal de 1,2%. Yenul a stagnat la 143,84 unități pe dolar, dar și el se află pe un trend ascendent săptămânal similar, susținut de accelerarea inflației de bază din Japonia – cea mai rapidă din ultimii peste doi ani. Situația complică și mai mult sarcina Băncii Japoniei, prinsă între presiuni inflaționiste și incertitudinile economice alimentate de politicile comerciale americane.

Francul elvețian a urcat ușor până la 0,8272 dolari, bifând la rândul său o creștere de 1,2% în această săptămână, după două săptămâni consecutive de scăderi.

În emisfera sudică, dolarul australian s-a menținut stabil față de dolarul american, în jurul nivelului de 0,6422. Banca centrală a Australiei a redus marți dobânda cheie la minimul ultimilor doi ani (3,85%), invocând un context global mai fragil și temperarea inflației interne.

La rândul său, dolarul neozeelandez a crescut cu 0,2%, până la 0,5909 dolari, fiind și el pe plus săptămânal.