România a obținut a doua cea mai mare alocare din cadrul Programului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), de peste 16,6 miliarde euro, după Polonia. Această finanțare prin credite va fi folosită pentru înzestrarea modernă a Armatei Române şi a infrastructurii asociate – 9,53 miliarde euro, pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (capetele din Autostrada Moldovei Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret) – 4,2 miliarde euro și pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională – 2,8 miliarde euro.

Demersurile făcute și proiectele incluse în aplicația României pentru finanțare prin Programul SAFE au fost prezentate astăzi, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria de viceprim-ministrul, ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, de secretarii de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Despescu și Raed Arafat.

Citiţi şi: Val de ironii după anunțul ANAF despre ANA: "Tot cu prezența la ghișeu s-a înrolat și ea pe portal?"

„Avantajul pe care noi îl avem, ca țară, este că acest credit beneficiază de o dobândă foarte bună, înscrisă la categoria AAA, România având BBB. Este un credit pe 45 de ani, din care 10 ani perioadă de grație”, a declarat Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului.

Pentru a beneficia de această finanțare acordată de Comisia Europeană prin Instrumentul SAFE, România a elaborat Planul național de investiții în industria europeană de apărare, iar în 21 noiembrie 2025 acesta a fost aprobat în reuniunea GLI SAFE.

”Obiectivul principal pe care noi îl avem, prin programul și planul pe care l-am depus, este să dezvoltăm industria românească de apărare”, a mai spus șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.

Relansarea și extinderea industriei regionale de apărare

Astfel, România își propune să sprijine semnificativ relansarea și extinderea industriei regionale de apărare, implicând programe în domeniile terestru, aerian, maritim, cibernetic și al mobilității. Acestea includ achiziționarea și/sau producția locală de vehicule blindate, camioane logistice, elicoptere, sisteme de apărare aeriană și antirachetă, nave de patrulare navală, muniții de rezervă, drone și infrastructură critică cu dublă utilizare.

„Prin acest mecanism, de fapt, va exista o cooperare prin care companii cu licențe, cu tehnologii de ultimă generație, vor fi aduse în aceeași curte cu fabrici din industria națională de apărare”, a explicat vicepremierul Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, care a oferit și detalii despre  proiectele din domeniu. ”Sunt 21 de proiecte care au legătură cu Ministerul Apărării Naționale, care totalizează 9,53 miliarde de euro. Dintre cele 21 de proiecte, 10 sunt cu achiziții în comun cu alte state, 11 sunt cu achiziții individuale ale statului român”, a subliniat Radu Miruță.
Pentru proiectele Ministerului Afacerilor Interne sunt alocate 1,3 miliarde de euro, fonduri prin care se dorește consolidarea unor elemente critice de capabilitate și crearea unor baze de operare sustenabile. Contribuția MAI este structurată pe capabilități care susțin atât securitatea internă, cât și protecția populației.

Bogdan Despescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, a arătat că, prin aceste investiții, MAI urmărește să mențină ordinea publică și protecția populației în condiții extreme, să protejeze infrastructura critică și continuitatea serviciilor esențiale, să gestioneze evacuarea, fluxurile de populație și situații cu victime în masă, să asigure comunicații, comandă și reziliență. 
În ceea ce privește protecția civilă, suma alocată este de aproximativ 900 de milioane de euro, România fiind una dintre puținele țări care beneficiază de includerea acestei componente în Programul SAFE. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.