Bugetele devin condiție pentru finanțare

Potrivit noilor prevederi, aprobarea la termen a bugetelor de venituri și cheltuieli devine o obligație strictă. Companiile care întârzie sau funcționează fără bugete aprobate nu mai pot beneficia de alocări bugetare, subvenții sau alte forme de sprijin din partea statului.

În practică, această regulă lovește direct în societățile care, ani la rând, au funcționat pe baza unor bugete provizorii sau cu întârzieri cronice în aprobarea documentelor financiare. Statul condiționează astfel accesul la bani publici de respectarea unor termene clare și de asumarea responsabilității manageriale.

Citește și: Guvernul bagă companiile de stat în restructurare forțată în 2026

Fără bani de la buget, fără excepții

OUG 31 elimină posibilitatea acordării unor derogări informale. Suspendarea finanțărilor se aplică automat în cazul nerespectării termenelor, iar reluarea acestora este condiționată de aprobarea bugetelor în forma cerută de lege.

Pentru companiile dependente de subvenții, în special din transporturi, energie sau servicii publice locale, riscul este major. Chiar și întârzieri administrative pot genera blocaje de cash-flow, cu efecte imediate asupra plății furnizorilor și a salariilor.

Presiune directă pe management și autoritățile tutelare

Noua regulă mută presiunea nu doar pe conducerile companiilor, ci și pe ministerele și autoritățile care le coordonează. Bugetele trebuie analizate, avizate și aprobate într-un calendar strict, iar blocajele birocratice nu mai pot fi invocate ca scuză.

În acest context, ordonanța creează un lanț clar de responsabilitate, în care întârzierile pot fi ușor identificate și atribuite. Este, cel puțin teoretic, un pas spre o guvernanță corporativă mai riguroasă în sectorul public.

Risc de blocaje operaționale

Deși măsura urmărește disciplinarea financiară, efectele colaterale pot fi semnificative. Suspendarea finanțărilor poate afecta investițiile curente, lucrările de mentenanță sau chiar funcționarea zilnică a unor servicii esențiale.

În lipsa unor mecanisme rapide de corecție, companiile pot ajunge în situația paradoxală de a fi sancționate nu pentru risipă, ci pentru întârzieri procedurale. În sectoare critice, precum transportul public sau distribuția de energie, orice blocaj financiar poate avea consecințe în lanț.

Un semnal dur într-un context bugetar tensionat

Măsura trebuie citită în contextul presiunilor tot mai mari asupra bugetului de stat și al angajamentelor asumate de România în fața Comisiei Europene. Guvernul transmite un mesaj ferm: accesul la bani publici nu mai este garantat, iar disciplina financiară devine criteriu de supraviețuire pentru companiile de stat.

Rămâne de văzut dacă această regulă va fi aplicată uniform sau va deveni, ca în trecut, selectivă, în funcție de importanța politică a fiecărei companii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.