Guvernul amână o regulă importantă pentru ANAF
09 Martie 2026
România încearcă să se alinieze cu cele 20 de țări din blocul comunitar care au în circulație moneda euro. Conform ultimelor evaluări ale Comisiei Europene, suntem totuși departe de a îndeplinii aceste condiții.
Cam cât ar dura, totuși, până am putea să respectăm aceste cerințe, a răspuns profesorul de economie Mircea Coșea, într-o intervenție la Antena 3.
”Una dintre condițiile de trecere la euro este deficitul. Este un deficit enorm, de 7% (estimat pentru anul în curs). Una dintre condiții este de maxim 3%, deci mai avem un drum lung de făcut, mai ales în condițiile în care nu se iau măsuri foarte ferme în legătură cu asta. Sigur că trebuie să crească colectarea, iar aici se fac tot felul de încercări, unele mai nechibzuite decât altele, nu se fac nici reduceri în cheltuielile publice. Ultimele statistici arată că acest Guvern bate un record cu angajările pe care le face, cu anumite cadouri foarte mari și foarte costisitoare pe care le face în anul electoral, fără să se gândească la cum vor fi recuperate aceste scăderi, deci nici o speranță, din punctul meu de vedere, că vom ajunge într-o perioadă relativ scurtă, mă gândesc la 3, până la 5 ani, la îndeplinirea tuturor condițiilor pentru a trece la euro.”
Beneficiile aduse țării odată cu adoptarea monedei euro sunt multiple, cele mai importante dintre acestea sunt: ușurința cu care companiile pot face tranzacții în zona euro, la un preț mai convenabil, sporind competitivitatea, avantajul stabilității prețurilor dar și o poziție economică mai bună pe plan mondial.
În raportul întocmit de CE care evaluează șase state membre pentru implementarea monedei euro, România nu îndeplinește următoarele criterii: stabilitatea prețurilor, cursul de schimb, finanțele publice, dar și cel privind ratele dobânzilor pe termen lung.
Totuși, la fel ca în multe alte state, acest an este pentru România unul crucial pentru finanțe, având în vedere alegerile la toate nivelurile, remarcă Mircea Coșea:
”Datoria statelor UE a ajuns la un nivel înfricoșător. Din acest punct de vedere trebuie făcute eforturi la nivel european. Nu prea se văd, noile condiții care se văd, anume renunțarea parțială la Green Deal și o mai mare presiune pe informatizare ar putea să reducă oarecum cheltuielile dar asta cere timp. În România, lucrurile sunt mult mai departe de așa ceva. Noi avem nevoie de lucruri care țin de o reformă structurală primară. Spre exemplu, trebuie să rezlvăm problema reformei administrativ-teritoriale. Asta este foarte importantă pentru că se pierd bani foarte mulți. Trebuie să avem o reformă a sistemului guvernamental, a tuturor instituțiilor, agențiilor, consiliilor, care sunt în jurul ministerelor. Trebuie să avem o reformă a cheltuilelor pe care Guvernul le face pentru activități strict politicianiste, aici mă refer la pregătirea alegerilor, la tot ceea ce înseamnă mai multe voturi fără să se gândească la cheltuielile pe care le fac și la recuperarea lor.”
Citește și: Analiză: Datoria globală aproape a egalat PIB-ul țărilor
