Statul deblochează lanțul datoriilor: Firmele care au lucrat pentru primării își primesc banii

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a semnat Ordinul pentru punerea în aplicare a prevederilor art.17 alin.(3)–(19) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.41/2026 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2026. Ordinul aprobă normele metodologice și formularele prin care devine operațional mecanismul de compensare în valoare de 2 miliarde de lei, destinat stingerii plăților restante înregistrate la 30 septembrie 2026 de unitățile administrativ-teritoriale, de instituțiile publice finanțate din bugetele locale și de spitalele publice din rețeaua autorităților administrației publice locale.

Mecanismul funcționează în circuit închis, prin Trezoreria Statului: datoriile administrațiilor locale către furnizori se sting concomitent cu datoriile fiscale ale acelorași furnizori către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale.

O problemă structurală a finanțelor publice locale

Datele publicate lunar de Ministerul Finanțelor arată că arieratele (plățile restante cu o vechime de peste 90 de zile) sunt generate aproape integral de bugetele locale. La 31 august 2026, arieratele bugetelor locale se ridicau la 612,9 milioane lei, în creștere cu 3,7% față de luna anterioară, și reprezentau peste 97% din arieratele bugetului general consolidat (630,6 milioane lei). Aproape 166 de milioane lei dintre acestea au o vechime de peste un an.

Evoluția din ultimul an confirmă caracterul recurent al fenomenului. După reducerea de la finalul anului 2025 (de la 798,8 milioane lei în noiembrie la 573,6 milioane lei în decembrie), arieratele locale au urcat din nou la 644,3 milioane lei în ianuarie și la 672,9 milioane lei în februarie 2026 și s-au menținut, pe tot parcursul anului, la un nivel de peste 600 de milioane lei. La acestea se adaugă plățile restante cu vechime sub 90 de zile, precum și sumele certe și exigibile datorate furnizorilor de energie termică și operatorilor de transport public local pe baza deconturilor justificative.

Efectele acestor reglementări se propagă în economie pentru companiile care au executat lucrări sau au prestat servicii pentru comunitățile locale și nu au fost plătite ajung, la rândul lor, să acumuleze datorii la bugetul de stat. Mecanismul de compensare rupe acest lanț, stingând simultan datoria autorității locale către furnizor și datoria fiscală a furnizorului către stat.

Ce obligații pot fi stinse:

• plățile restante către furnizorii de bunuri, servicii și lucrări, înregistrate în contabilitate la 30 septembrie 2026 și raportate potrivit legii;
• sumele certe și exigibile datorate furnizorilor de energie termică în sistem centralizat, pentru diferența dintre prețul reglementat și prețul de facturare al energiei termice livrate populației;
• sumele certe și exigibile datorate operatorilor serviciului public de transport de călători, cu titlu de compensație de serviciu public;
• plățile restante și obligațiile fiscale ale unităților administrativ-teritoriale, ale instituțiilor și ale spitalelor din subordine către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, inclusiv cele care condiționează menținerea eșalonărilor la plată.

Cum funcționează mecanismul

1. Unitatea administrativ-teritorială încheie cu fiecare furnizor un acord de stingere a obligațiilor, în care suma datorată furnizorului este corelată cu obligațiile fiscale ale acestuia, confirmate prin certificatul de atestare fiscală emis de organul fiscal central.

2. Până la 25 noiembrie 2026 inclusiv, unitatea administrativ-teritorială depune cererea la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice/Administrația Județeană a Finanțelor Publice, însoțită de situația obligațiilor de plată, de certificatele de atestare fiscală și de acordurile încheiate.

3. Structurile teritoriale ale Ministerului Finanțelor verifică cererile în cel mult două zile lucrătoare și transmit zilnic Ministerului Finanțelor solicitările de repartizare. Ministerul Finanțelor repartizează sumele pe județe și Municipiul București în cel mult trei zile lucrătoare, în ordinea cronologică a primirii cererilor și în limita celor 2 miliarde de lei.

4. În termen de o zi lucrătoare de la comunicarea Ministerului Finanțelor, sumele sunt repartizate pe unități administrativ-teritoriale, iar acestea depun ordinele de plată la Trezoreria Statului în cel mult trei zile lucrătoare.

5. Trezoreria Statului verifică ordinele de plată, organele fiscale confirmă în aceeași zi concordanța cu obligațiile fiscale, iar plata se decontează direct în contul de stingere a creanțelor fiscale deschis pe codul fiscal al furnizorului. Obligațiile fiscale sunt stinse cel târziu în ziua lucrătoare următoare, iar contribuabilii sunt înștiințați în termen de 10 zile lucrătoare.

Cine câștigă:

• Administrațiile locale – comunele, orașele, municipiile, județele și sectoarele Municipiului București, instituțiile publice finanțate integral sau parțial din bugetele locale și spitalele publice din rețeaua autorităților locale își sting plățile restante fără presiune suplimentară asupra bugetelor proprii.
• Mediul de afaceri – companiile care au lucrat pentru administrațiile locale și nu au fost plătite își recuperează creanțele prin stingerea propriilor datorii fiscale, inclusiv a accesoriilor și a sumelor care condiționează eșalonările la plată. Obțin astfel o situație fiscală curată, evită executarea silită și își păstrează accesul la finanțare și la achiziții publice.
• Furnizorii de energie termică – încasează sumele certe datorate pe baza deconturilor justificative, înaintea sezonului rece.
• Statul – colectează creanțe fiscale greu recuperabile, reduce arieratele din sectorul public și din economie și deblochează lanțurile de plăți, fără ieșiri efective de numerar din Trezorerie; sumele se regăsesc integral în veniturile bugetului general consolidat.