DCBusiness Energie România, rol cheie în construirea celui mai lung cablu electric submarin din lume

România, rol cheie în construirea celui mai lung cablu electric submarin din lume

Imagine cu rol ilustrativ
Un proiect ambițios de construire a unui cablu electric submarin de-a lungul fundului Mării Negre, menit să interconecteze energetic Europa și regiunea Caucazului de Sud, este unul în care România are un rol crucial.

Profesorul Murman Margvelashvili, șeful Centrului de Cercetare în Domeniul Energiei de la Universitatea de Stat din Ilia, a declarat pentru publicația Trend că acest proiect beneficiază de un sprijin semnificativ din partea României, alături de Azerbaidjan, Georgia și Ungaria.

"Există mult interes pentru această inițiativă din partea Uniunii Europene. Potențialul Azerbaidjanului și Georgiei de a crea energie verde este enorm. În special în apropierea Mării Caspice, potențialul de energie eoliană al Azerbaidjanului este vast. Dezvoltarea energiei hidroelectrice și eoliene are resurse substanțiale în Georgia. Această energie poate fi exportată în Uniunea Europeană pentru a reduce dependența de gaz și pentru a compensa emisiile generate de consumul de combustibili fosili," a precizat Margvelashvili.

Proiectul presupune construirea celui mai lung cablu electric submarin din lume, cu o lungime de 1.195 de kilometri și o capacitate de 1.000 MW, traversând Marea Neagră pentru a conecta resursele energetice ale Azerbaidjanului și Georgiei cu rețeaua europeană prin România. Margvelashvili a subliniat complexitatea tehnică a acestui proiect, datorită adâncimii apelor traversate, dar a evidențiat și sprijinul politic și strategic din partea țărilor implicate.

România joacă un rol esențial în această inițiativă, fiind un punct crucial de tranzit pentru energia "verde" generată în Caucazul de Sud. Acordul de parteneriat strategic semnat pe 17 decembrie 2022 între Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria prevede construirea acestui "pod energetic", facilitând transportul electricității verzi prin Marea Neagră către România și, ulterior, către Ungaria și restul Europei.

Acest proiect va necesita îmbunătățiri semnificative în sectorul energetic din Azerbaidjan și Georgia, dar va contribui substanțial la diversificarea surselor de energie ale Uniunii Europene și la reducerea dependenței de combustibilii fosili. De asemenea, va întări legăturile economice și politice dintre țările implicate, consolidând poziția României ca un nod strategic în rețeaua energetică europeană.

Acest proiect face parte dintr-un program mai amplu, respectiv Inițiativa Global Gateway a UE, un program internațional de dezvoltare a infrastructurii pentru a contracara Inițiativa "Belt and Road" a Chinei, și care este pregătită să mobilizeze peste 300 de miliarde de euro în următorii patru ani, până în 2027.

Unul dintre primele sale proiecte este cablul electric submarin de înaltă tensiune de 3 GW pe sub Marea Neagră. Acest proiect va conecta sistemele de electricitate din Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria, sau din Caucaz și Europa continentală pentru care Comisia Europeană a alocat 2,3 miliarde de euro.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.