AC vs DC în sistemele fotovoltaice: impact asupra eficienței
25 Februarie 2026
La cea de-a XII-a ediție a Energy Forum, George Vișan, Directorul Direcției Piețe de Energie din cadrul Transelectrica, a oferit o perspectivă realistă asupra situației energetice actuale din România.
În ciuda ambițiilor de a deveni un hub energetic regional, țara se confruntă cu probleme structurale și un deficit constant de producție, fiind nevoită să importe energie pentru a acoperi consumul intern.
Importurile masive, un obstacol major
”România importă astăzi 1.443 MW, iar dimineața a importat 2.100 MW. Aceasta este realitatea zilnică de luni de zile,” a declarat George Vișan. Situația reflectă incapacitatea României de a-și asigura propriul consum energetic, o problemă care afectează direct competitivitatea economică a țării. Prețurile energiei electrice în România rămân printre cele mai mari din Europa, amplificând impactul asupra economiei și populației.
Problema principală: Lipsa de producție
Vișan a respins ideea că rețelele de transport și distribuție sunt principalul obstacol, subliniind că deficitul de producție este cauza reală. ”Nu avem producție pentru că nu am instalat. Germania instalează mii de megawați în regenerabile anual, în timp ce România a adăugat doar câteva sute în acest an,” a explicat oficialul Transelectrica.
Lipsa investițiilor semnificative în proiecte de producție a energiei, cum ar fi centralele pe gaze sau hidrocentralele, contribuie la această situație. În plus, centralele existente funcționează sub capacitatea lor instalată, cum este cazul hidrocentralelor care produc doar jumătate din potențialul lor de 6.300 MW.
Investițiile necesare pentru modernizare și extindere
Planul de investiții al Transelectrica pe termen lung vizează modernizarea rețelelor și eliminarea congestiilor structurale, dar acest lucru nu va rezolva problema de bază, lipsa producției excedentare. Vișan a menționat că proiecte de peste 2,8 miliarde de euro sunt necesare doar pentru consolidarea interconexiunilor până în 2028.
Obstacolele pentru statutul de hub energetic
România are potențialul de a deveni un hub energetic datorită resurselor naturale și poziției geografice strategice, dar fără o producție excedentară, acest obiectiv rămâne un ideal îndepărtat. ”Nu poți deveni un hub energetic dacă nu ai energie excedentară pe care să o exporți,” a afirmat Vișan, subliniind că fluxurile energetice tranzitează granițele în mod natural, dar producția rămâne esențială.
Prosumatorii și regenerabilele: un impact limitat
Prosumatorii, care asigură aproximativ 2.000 MW pe timpul verii, contribuie puțin în lunile de iarnă, când cererea este mai mare și durata zilei este mai scurtă. Energia eoliană și solară rămân nesigure, fiind dependente de condițiile meteorologice. ”Dacă nu bate vântul, România nu are energie,” a avertizat Vișan.
Soluții propuse
Vișan a punctat câteva direcții pentru a îmbunătăți situația:
Finalizarea proiectelor de producție pe gaze și energie nucleară: Proiecte precum reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă trebuie accelerate.
Modernizarea hidrocentralelor: Creșterea capacității de producție a acestora este vitală.
Stimularea investițiilor private: Implicarea sectorului privat în dezvoltarea capacităților de producție poate aduce schimbări rapide.
Diversificarea surselor: România trebuie să dezvolte producția stabilă și sigură pentru a reduce dependența de importuri.
”Situația actuală ar trebui să ne îngrijoreze pe toți. Nu putem deveni competitivi fără o bază solidă de producție internă,” a concluzionat Vișan. Deși România are resurse și acces la piețele europene, progresul rămâne lent, iar drumul către statutul de hub energetic este încă lung. Investițiile urgente și o strategie coerentă sunt esențiale pentru a transforma potențialul în realitate.